urbanismul

sâmbătă, 26 februarie 2011

Statuia ecvestra a Regelui Ferdinand in Bucuresti

Update important !!! Multumita lui Raiden de la rezistenta.net , putem admira in aceasta fotografie de epoca statuia Regelui Ferdinand ( Arhivele landului Baden-Wurttemberg din Germania , anul 1941 ) . A se observa cat de impozanta este statura regelui (si mai ales cea a calului ) . Pacat de o asemenea pierdere din peisajul bucurestean ... e importanta atitudinea calului - pe cale sa faca un pas ( metaforic , aluzie la Marea Unire de la 1918 si modernizarea statului roman , se privea cu incredere in viitor ) . Reconstituirea statuii actuale nu este decat o incercare timida ,daca nu chiar ridicola de a repune in scena ceva ce nu mai e . Stiti voi la ce ma refer .
Propunerea statuii Regelui Ferdinand din 2010 este net inferioara din punct de vedere artistic fata de statuia distrusa de comunisti - grandoarea este transformata in altceva ,analizati pozitia calului, parca se opinteste -parca i-ar fi frica de ceva .
Vedere frontala - primul rond de pe Soseaua Kiseleff-imagine anii '40 Detalii ansamblu statuar-imagini anii '40 cu cele 4 Victorii -femei inaripate -turnate in bronz
Vedere laterala -soclu & statuie
Simbolurile monarhiei romanesti au avut de suferit odata cu venirea comunistilor la putere . Statuile ecvestre ale regilor Ferdinand , Carol I , cat si ale altor personalitati politice din perioada interbelica au fost demontate , distruse/topite . In Bucuresti a existat candva , vreme de 10 ani , o statuie ecvestra turnata in bronz a Regelui Ferdinand . Celebrul sculptor croat Ivan Mestrovic realizase un ansamblu monumental in 1937, fiind insa distrus de catre comunisti in 1948 . Se afla amplasat la rondul I de pe Soseaua Kiseleff , aproape de Biserica Mavrogheni . Raiden , coautor al blogului Rezistenta Urbana a scris in multiple articole despre istoricul statuilor disparute din Bucuresti ,chiar a publicat si corespondenta dintre acesta si nora sculpotrului croat , d-na Rumiana Mestrovic & fiul Prof. Dr. Matthew Mestrovic .

surse:




Despre soarta statuii a mentionat si Radu Olteanu intr-un articol preluat de pe Rezistenta Urbana , dedicat soartei statuilor lui Mestrovic , sursa Carol I, izgonit iarasi din Piata .
Despre intentia autoritatilor romane de reamplasare a statuii evcestre putem citi in articolul Romaniei libere din 15 mai 2010.
Conform procesului verbal aferent sedintei CTUAT (Comisia tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Primariei Mun. Bucuresti ) din 12 ianuarie 2011 , s-a discutat amplasarea ansamblului monumental Regele Ferdinand .

Extras din acest proces verbal : " Sedinta CTUAT a Primariei Municipiului Bucuresti din 12 Ianuarie 2011 . Comisia a avut urmatoarea alcatuire : Sorin Gabrea – presedinte ; Doina Bubulete , Casandra Rosu , Vlad Cavarnali , Constantin Enache , Tiberiu Florescu , Dan Marin , Dan Serban , Dorin Stefan – membri . Din partea Comisiilor Tehnice de specialitate au participat la discutii Andrei Zaharescu (Retele) si Elena Boghina (Circulatie) . A fost prezent la sedinta si Gheorghe Patrascu , architect-sef al Capitalei . Au fost prezentate urmatoarele documentatii : ...


7. Amplasament ansamblu monumental Regele Ferdinand / proiectant ADMINISTRATIA MONUMENTELOR SI PATRIMONIULUI TURISTIC ,consultare


Se doreste plantarea statuii ecvestre a Regelui Ferdinand in Bucuresti , intr-un locreprezentativ , drept pentru care sunt prezentate Comisiei 3 variante de amplasare – inPiata Charles de Gaulle , in Piata Victoriei si in Piata...............Casandra Rosu face observatia ca „ Aceste statui care ne tot sunt prezentate nu au unstudiu istoric insotitor , care sa ne permita sa intelegem ce avizam si ce semnificatie aremonumentul, daca are vreuna .” Tiberiu Florescu este de parere ca „ statuile de acest fel nu sunt gandite deloc in vreorelatie cu orasul , ci doar aduse spre a fi pantate , ca si cum orasul ar fi o vitrina cubibelouri – ori , orice monument ar trebui sa fie vazut intr-un anume fel , de catre trecatori mai ales , ar trebui sa fie propriu si unor procesiuni , din cand in cand , samd. Aceste lucruri nu sunt gandite aproape niciodata .”


Rezolutie (Sorin Gabrea) : „ Solutia preferabila dintre cele trei variante este cea dinPiata Victoriei , dar va atragem atentia ca ea s-ar afla intr-un spatiu pietonal si asa deficient si slab constituit ; propuneti o amenajare pentru toata suprafata afectata demonument .”


Amplasamentul din rondul de la intrarea in Parcul Herastrau nu este viabil - conform noului proiect de pasaj subteran si de reamenajare pietonala a scuarului

sâmbătă, 19 februarie 2011

Dezvoltarea zonei Obor-Gara Obor

In cadrul proiectului de Administratie publica si mangement urban din anul de studiu IV (sub indrumarea d-nului profesor Liviu Ianasi) - Facultatea de Urbanism , am realizat o analiza a zonei de studiu , stabilind obiective strategice si directii majore de actiuni , principii de care sa tina cont mai departe echipa de proiectare .

Exercitiul a fost unul foarte practic , scopul fiind acela de asumare a unor roluri de catre studenti si de prezentare publica a proiectelor in fata unor comisii de proiectanti/decidenti politic .Au existat mai multe subechipe , fiecare avand cate o subzona de studiu la nivelul Bucurestiului , la inceput interpretand rolul de planificatori din partea administratiei publice ,mai apoi in etapa urmatoare , schimbandu-ne zonele de studiu intre noi , cat si rolurile ( din planificatori in proiectanti) .

Revenind la zona de studiu Obor-Gara Obor , in urma vizitelor repetate pe teren am realizat analize ale starii de functionalitate .

1.Descrierea zonei de studiu si motivatia necesitatii interventiilor

Zona studiata se afla in partea de N-E a Bucurestilor , apartinand sectorului 2. Are o suprafata de 242,3 Ha , reprezentand 7,5% din suprafata totala a sectorului , si locuiesc aproximativ 34.000 de locuitori , reprezentand cca 9,3 % din totalul acestuia. Situata in vecinatatea inelului principal de circulatie , dar si in relatie imediata cu axa E-V a orasului , zona este delimitata la V de Soseaua Colentina , la N de Soseaua D-na Ghica,la E de Str. Baicului, la S de Soseaua Pantelimon si Str. Ritmului, iar la S-V de Soseaua Mihai Bravu. Prezinta o buna accesibilitate rutiera atat spre zona centrala cat si spre iesirea din Bucuresti datorita arterelor radiale Soseaua Colentina-Calea Mosilor si Soseaua Pantelimon-B-dul Ferdinand. Sistemul de transport public desfasurat pe strazile tip coridor ridica gradul de accesibilitate. La Obor exista un nod intermodal(metrou,tramvai,autobuz,troleibuz). De importanta regionala, dar nevalorificata, este gara Obor. Un alt element nevalorificat este vecinatatea la N fata de Lacul Fundeni.

Zona are un caracter eterogen, fiind constituita in cateva subzone compacte de locuire, o zona industriala aflata in declin in partea centrala si o zona cu multiple functiuni de importanta locala si la nivel de capitala in zona Pietei Obor. Repere la nivel de oras sunt Piata Bucur Obor-element generator de fluxuri, Primaria sectorului 2-centru administrativ si Gara Obor-element foarte important in sistemul feroviar al capitalei, aflat insa in declin.

La nivelul sectorului,zona are un puternic caracter rezidential, ocupand 40 % din suprafata analizata astfel:44 Ha locuire individuala si 52 Ha locuire colectiva.

Locuintele colective de pe Soseaua Colentina si Soseaua Mihai Bravu formeaza zone tip coridor. Desi confortul locuirii este diminuat datorita densitatii ridicate, un prim pas pentru cresterea acestuia este remarcat prin tendinta de termoizolare a fatadelor si o oarecare atentie fata de spatiile verzi din vecinatatea acestora.

Zona de locuinte colective din zona de N-V prezinta un decalaj fata de celelalte zone, fiind slab deservita de sistemul de transport public in comun. De asemeni starea fondului construit este slaba, relatia cu lacul Fundeni din vecinatatea nordica nu este speculata. Intentia de extindere a soselei D-na Ghica peste calea ferata inspre Piata Delfinul la E a ramas nefinalizata datorita crizei. Izolarea cat si existenta in vecinatate a unor zone de locuit slab dotate, in care persista infractionalitatea pot conduce la dezechilibre sociale.

Constituite in subzone omogene, zonele de locuire individuala reflecta si statutul social al populatiei. Astfel exista o calitate mai buna a locuirii individuale in insulele de locuit dezvoltate in perioada interbelica printr-o planificare rationala, in zona B-dul Ferdinand-Soseaua Pantelimon, dar si o subzona mai redusa in zona intersectiei Soseaua Colentinei cu Str. D-na Ghica, flancate de locuintele colective din perioada comunista. In ambele cazuri exista un echilibru intre suprafata construita si spatiile verzi. Totusi se observa o mixtitate a categoriilor de populatie ,in special in zona de N a caii ferate.

Problema cadru

Principala problema o constituie stagnarea si declinul zonei unitatilor industriale ce ocupa o suprafata de aproximativ 35 % din suprafata zonei studiate. Tendinta la nivel de oras a fost de demolare si de dezvoltare a noi proiecte(rezidentiale,sau tip mall).O supraexploatare necontrolata a terenurilor construibile de catre investitorii privati in detrimentul interesului public general poate aduce mari prejudicii orasului. Exista un fenomen general in zona de studiu in care au fost dezvoltate punctual proiecte de locuinte colective cu un regim foarte mare de inaltime, necorelate cu caracterul zonei , cu dotarile si cu strategia de transport public in comun, reclamand si mai mult folosirea automobilului personal ca mod de deplasare.

In cadrul procesului de evolutie urbana se remarca cateva fenomene recente, cu influente asupra functionalitatii zonei in plan fizic, economic si social, rezultand dezechilibre intre subzonele N si S. La nivelul tramei stradale,traficul auto sufera datorita lipsei legaturilor concentrice, mai ales in zona de N. Acestea rezida ca urmare a dezvoltarilor industriale concentrate in jurul caii ferate, producand o bariera fizica, impreuna cu salba de lacuri ale Colentinei, conducand la fragmentari si la nerelationarea zonelor de locuit . Zona desfasoara intensitati de relatii mai puternice cu vecinatatile pe directia V,S (spre centru)si S-E pe Soseaua Pantelimon. Intenistati slabe sunt spre E si N,datorita barierelor apa si cale ferata.

Pornind de la ideea ca in zona de studiu se poate constitui un pol urban important, datorita resursei de teren liber sau a disponibilitatii spre conversie functionala a unitatilor industriale ramase in picioare, insa aflate in regres economic si in acelasi timp avand ca nucleu de dezvoltare revitalizarea Garii Obor, consideram in intreaga operatiune urbana ce va normaliza si va ridica statutul zonei va fi una benefica atat in ceea ce priveste interesul public, cat si cel al investitorilor privati. Primaria nu doreste ca in zona sa apara segregarea functionala, fenomen ce se remarca cu precadere in cazul unitatilor industriale demolate spre a se dezvolta constructii de locuinte. Consideram ca intreaga zona ar trebui tratata ca un tot, fiind subiectul unui proiect urban.

I.Principalele elemente strategice ale macrozonei de care sa se tina cont

1.Zona studiata poate sa devina o poarta de intrare in oras datorita prezentei Garii Obor, element important in sistemul de gari la nivelul Bucurestiului. Desi este o gara terminus, relationarea cu sistemul de metrou cat si valorificarea infrastructurii feroviare in scopul unui transport public rapid –tren urban express pot aduce un beneficiu la nivel de oras , atat prin relaxarea utilizarii retelei de metrou, cat si prin sporirea influentei capitalei asupra zonei sale periurbane.

2.Zona industriala , ce ocupa 1/3 din suprafata studiata, prezinta o resursa importanta de teren disponibil pentru noi dezvoltari urbane. Concentrate in jurul Garii Obor, reprezinta zona cu potentialul maxim de interventie in vederea readaptarii structurii urbane spre o dezvoltare spatiala policentrica si echilibrata in raport cu zona centrala si extinderea acesteia spre periferii. De asemeni reprezinta o zona cu potential de conversie functionala. De mentionat este si existenta unor centre de invatamant avand ca domeniu cel industrial: Liceul de Mecanica Fina, Liceul Industrial nr 14, Centru national de cercetare in Mecatronica.

3.Vecinatatea elementului natural la N-Salba de lacuri ale raului Colentina. Se va urmari valorificarea deschiderilor catre lac si relationarea acestuia cu zonele de locuit .

II.Obiective strategice

1.Pol urban secundar pe amplasamentul unitatilor industriale(S=80 Ha).

Zona este relevanta pentru oras datorita potentialului ridicat de dezvoltare a unui pol urban pe amplasamentul zonelor industriale aflate in declin(51,2 Ha), a terenurilor degajate de constructii la N de Gara Obor(12 Ha), cat si a zonei destinate transportului feroviar(18,7Ha). Polul urban ce se va dezvolta pe aceste 82 de Ha, reprezinta primul obiectiv strategic la nivelul orasului,deoarece ocupa un loc privilegiat atat ca sit(in vecinatatea zonei centrale)cat si ca accesibilitate ( rutiera si feroviara )va functiona ca poarta de intrare in oras si va contura rolul de zona semicentrala.

Realizarea acestui obiectiv se poate face prin conversia si restructurarea zonei industriale la S de calea ferata,deoarece prezinta cateva elemente apartinand patrimoniului industrial valoroase(hale cu arhitectura deosebita, castele de apa-elemente semnal).Zona ce cuprinde liniile ferate cat si zona de N face obiectul dezvoltarii de la zero a spatiilor ce vor adaposti noile activitati.Acest obiectiv consta in cresterea atractivitatatii economice, indeplinirea acestuia avand ca efect cresterea numarului de locuri de munca.

Acest obiectiv inglobeaza la randul sau si alte subobiective, precum cresterea ofertei de servicii publice si diversitate functionala,satisfacerea necesarului de spatii publice necesare unui cadru de viata urbana dinamic si diversificat. Se urmareste utilizarea mai eficienta a teritoriului(nu neaparat densificare, ci reducere a densitatii locuirii, in favoarea cresterii suprafetei de spatii necesare recreatiei, destinderii sau culturii). Astfel se urmareste punerea in valoare a obiectivelor de patrimoniu industrial din zona de actiune urbana pentru prezervarea trecutului si atractivitate turistica.

Prezenta unitatilor industriale active(Aversa,Prodplast) cat si a unor centre de invatamant si cercetare(Liceul Industrial nr 14, Liceul de Mecanica Fina, Institutul national de cercetare si dezvoltare in mecatronica pot fi mai bine relationate prin realizarea unor zone de cercetare-Laboratoare specializate).

2.Sistem de transport public in comun rapid

A doua prioritate pentru oras o reprezinta sistemul de transport public in comun rapid-tren express urban , realizat prin valorificarea infrastructurii feroviare existente si extinderea acesteia in subteran inspre zona centrala , in vederea interrelationarii cu sistemul de metrou.Se urmareste astfel revitalizarea Garii Obor si realizarea unui nod intermodal (Tren express, autogara, tramvai).Influenta ridicata asupra zonelor periurbane va fi una din consecintele realizarii acestei prioritati strategice. Sistemul de tren express vine si in sprijinul retelei de metrou,pe unele trasee avand ca efect benefic preluarea surplusului de calatori. Avantajele realizarii acestui sistem sunt investitiile in infrasturctura sunt mai reduse fata de cele ale metroului.




Se urmareste decongestionarea traficului rutier, scaderea poluarii fonice si a aerului .

Prioritatile strategice la nivel de sector sunt:

3.Calitate a vietii ridicata.Acest lucru e posibil prin reabilitarea zonelor de locuit,realizarea unui sistem de spatii verzi si spatii publice cu legaturi dinspre lac spre centru , in zona polului urban.De asemeni se urmareste dezvoltarea de activitati de loisir-cultura , in zonele ce prezinta potential mare de conversie a cladirilor industriale vechi.

4.Trama stradala ierarhizata si un transport fluent.

Se urmareste creearea de noi legaturi intre zonele S si N de calea ferata,cat si fata de vecinatatea de E ,S-E,dar si spre malul nordic al lacului Fundeni,in lungul caii ferate. Acest lucru este posibil prin subtraversari sau supratraversari ale caii ferate. O alta directie de actiune reprezinta realizarea de parcari subtereane sau supraterane in jurul inelului central,in zonele de locuire colectiva cu densitate foarte mare,cat si in zona Pietei Obor. Acestea vor avea ca efect fluidizarea traficului,si cresterea intensitatii relatiilor fata de zonele mai putin polarizate .

Transport public in comun eficient.Se urmareste extinderea retelei de tramvai inspre zona de N,in zona str Baicului.



III.Principii si metode pe care elaboratorii vor trebui sa le aiba in vedere

Principalul principiu urmarit in cadrul elaborarii proiectului este cel al dezvoltarii durabile,avand ca scop servirea intereselor comunitare pe termen lung,existand un echilibru intre economie si ecologie.Astfel durabilitatea mediului inconjurator reprezinta mentinerea capitalului natural intr-o stare de echilibru,insemnand ca viteza de emisie a poluantilor sa nu depaseasca capacitatea aerului,apei si solului de a-i absorbi si prelucra.Astfel este necesara reevaluarea si reconsiderarea unitara a zonelor industriale,reorganizarea unei structuri in zona de studiu intr-o multimodalitate a spatiului urban(ex:pietonalizare,spatii ofertante pentru oras).Concomitent cu aceasta este necesara conservarea si valorificarea elementului natural lacul,dar si incurajarea sporirii capitalului natural prin crearea de noi spatii verzi.Inechitatea sociala va fi rezolvata printr-o distributie echilibrata a dotarilor,prin imbunatatirea stilurilor de viata dar si prin dezvoltarea de noi locuri de munca pe termen lung.Referitor la poluare,noi optiuni de utilizare a energiilor neregenerabile sunt luate in calcul.Combaterea emisiilor de la utilizarea combustibililor fosili prin folosirea de alternative vor creste responsabilitatea fata de clima globala.

Principiul implicarii si participarii populatiei in procesul de luare a deciziei.

Principiul parteneriatului public-privat: este procesul prin care sectorul public şi cel privat sunt incitate să colaboreze la cercetarea, elaborarea şi punerea în practică a unor soluţii care nu ar avea şanse de reuşită în ipoteza că fiecare partener şi-ar urmări strict interesul propriu. Sectorul public urmăreşte un interes general, iar cel privat unul particular.Dimensiunea operationala poate lua 3 forme:

1. iniţiativă privată în beneficiu public

2. iniţiativa administraţiei pentru facilitarea sau încurajarea activităţii private în interes public

3. joint venture între guvern şi administraţii private, fie ele firme private,ONG-uri sau organizaţii non-profit.

Metode de management urban

Responsabilii politicilor urbane trebuie sa adopte o abordare integrata pentru a dezvolta durabil si coerent zona studiata.Este necesara o analiza multicriteriala si multidisciplinara a structurii urbane,o analiza a relatiilor ce exista la un moment dat intre elementele orasului,dar si o speculare a procesului de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi sau introducere si dezvoltare de noi relatii in contextul existent.Modernizarea implica actiuni si operatii de renovare urbana,amenajare si restructurare.Imbunatatirea structurii existente reprezinta o metoda,fiind o actiune planificata.

Politicile urbane reprezinta sinteza prioritatilor.

Metode folosite in procesul de formulare a politicilor publice

Metodele de cercetare pot fi calitative sau cantitative.De regulă, metodele calitative se aplică mai ales în fazele preliminare de analiză a politicii, în care sunt analizate problemele și sunt identificate alternativele și soluțiile.Brainstorming-ul, focus grupurile și analizele SWOT pot fi considerate metode de tip participativ,deoarece se adreseaza unor grupuri tinta ,putand fi minimizate neglijarile vis-a vis de optiunea majoritatii populatiei..


Metodologia de elaborare a proiectului cuprinde o evaluare a situaţiei existente, o strategie şi un Plan de Acţiune şi presupune o etapă de consultare a populaţiei .

1.Sa tina cont de principiul dezvoltarii durabile,justificand si mai mult activarea transportului feroviar nepoluant, reconsiderearea si reevaluarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii polului urban care sa vina cu spatii ofertante pentru locuitori

2.Conservare si valorificare capital natural-deschideri catre lac si sporirea suprafetei de spatii verzi.

3.Rezolvarea problemelor legate de circulatiile carosabile/pietonale,create de barajul caii ferate.

4.Conversia patrimoniului industrial cu valoare arhitecturala in spatii destinate culturii-loisir,comert.

5.Valorificarea prezentei unitatilor de invatamnt in domeniul industrial si a unitatilor industriale active

6.Valorificarea capitalului uman,in functie de disponibilitati

7.Primatul interesului public fata de cel privat in solutionarea proiectului

8.Interventiile in zona trebuie sa ridice statutul zonei ca fiind o zona cu caracter semicentral,fiind echilibrat repartizate noile dotari si servicii publice.

IV.Lista a pieselor scrise si desenate pe care documentatia o va cuprinde in mod obligatoriu.

Piese desenate:

Incadrare in sistemul urban

Analiza relatii intre zona de studiu si sector-oras

Analiza multicriteriale a situatiei existente

Analiza dinamica activitatilor si efectele in timp

Analiza schimbarilor morfologiei si a cadrului construit

Analiza zonelor rezistente la schimbare, asupra carora se poate interveni si implicit modalitatea de interventie

Analiza SWOT

Diagnostic

Viziune

Misiune-2 scenarii de dezvoltare si tipuri de interventii

Sistem de obiective strategice

Strategia(Ansamblu de politici,programe,proiecte).

Piese scrise:

Caracterizarea zonei

Memoriu justificativ privind tipurile de interventii

Abordarea contextului social – influentele proceselor din plan functional, fizic asupra acestuia Prognoza efectelor interventiilor asupra mediului socio-economic.

Pentru o mai buna intelegere a zonei si a obiectivelor strategice la nivelul orasului , s-a decis la analizarea zonei impreuna cu subzona vecina situata la N de raul Colentina.



joi, 3 februarie 2011

PLANUL BOROCZYN 1846 -Bucuresti



Planul Borroczyn 1846 - fata Bucurestiului inainte de marele foc din 1847,cand au ars aproape 2/3 din cladirile orasului. In cadrul cursului de Cercetare istorica a asezarilor in teritoriu,din anul I de master la Facultatea de Urbanism , ne-am ales cu o felie foarte importanta a orasului , avand de analizat functiunile la acea vreme.



TEMA DE CERCETARE : ANALIZA UNUI PLAN ISTORIC - PLANUL BORROCZYN 1846


Analiza functionala zona cuprinsa intre Podul Mogosoaiei - Podul Targul de Afara

1.Metoda de lucru

1.Definirea subiectului cercetat.

Subiectul ales spre cercetare este analiza functionala a zonei delimitata la V de Podul Mogosoaiei(actuala Calea Victoriei) , la E Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) si la N de actuala Soseaua Stefan cel Mare , a Bucurestiului de la 1846 , conform planului topografic intocmit de maiorul Rudolf Arthur Borroczyn la acea vreme , avand o suprafata de aprox. 430 Ha . Cele doua mari parti ale metodei de lucru au constat in elaborarea analizei functionale (conform situatiei existente la 1846) si diagnoza.

2.Documentare

Zonificarea functionala a situatiei existente (la 1846) a presupus o analizare atenta a planului topografic - analiza elementelor din legenda planului ( explicatiile autorului de la plansa nr. 8 “Bagari de seama” ) , analizarea atenta a Registrului in care sunt listate cele mai importante constructii din oras pe categorii de functiuni , analiza scarii la care a fost redactat planul(scara 1:1000 stanjeni,aprox 1:2000 m) . Documentarea in plus referitoare la evolutia premoderna a orasului s-a realizat din bibliografia de specialitate,cat si de pe internet ( bloguri despre istoria Bucurestiului) . De pe site-ul Primariei sect. 3 am gasit un document important,anume STUDIUL ISTORIC , P.U.Z. ZONA CENTRULUI ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ETAPA I / 2002 ACTUALIZARE, ANALIZĂ, DIAGNOZĂ .


Principale surse de documentare au fost urmatoarele lucrari:

1.Constantin C. Giurescu , Istoria Bucurestilor ,1966


2.Giuseppe Cina , Bucurestiul , de la sat la metropola, 20103.Gheorghe Parusi , Cronica Bucurestilor, 20094.

3.Buletinul Societatii Istorico-Arheologice “Bucurestii-Vechi” ,anii I-V ,1935



Din cadrul blogurilor , se desprind 2 bloguri cu material foarte bogat , printre care ne-au fost de folos http://www.bucurestiivechi.ro/ si http://art-historia.blogspot.com/ (autor Radu Oltean) .

3.Intocmirea analizei.

Succesiunea operatiilor efectuate au fost urmatoarele :

1.Prima etapa a constat in lipirea carourilor furnizate la curs , scalarea la o scara de lucru 1 :5000 m , stabilirea limitei de studiu . La prima vedere,zona de N a sitului studiat prezinta o pondere foarte mare a terenului agricol (livezi,vie) , zona avea la acea vreme un caracter rural , parcele foarte mari , cu locuinte individuale izolate pe lot , retrase de la aliniament , dar fara anumite reguli de urbanism . In insulele in care predomina agricolul , pe plan am marcat ca si locuire individuala perimetrul aferent curtii (incluzand si constructia ) , restul terenului fiind alocat destinatiei agricole-livezi sau vii . Cu kaki sunt marcate terenurile a caror functiune nu a putut fi identificata (fara constructii pe lot) , probabil la acea data fiind gradini de legume sau terenuri pe care urmau sa se construiasca locuinte .Tot caracteristic zonei de N a sitului par a fi maidanele (terenuri libere de constructii la intersectie de strazi) cu rol de desfacere a marfurilor-piete ad hoc . Acestea sunt prevazute cu fantani , sau puturi de apa , deducem astfel ca erau locuri publice , in care comerciantii veneau in Bucuresti , cu marfuri ,animale , acestea fiind locurile ideale de comercializare . Datorita densitatii reduse a constructiilor si a resursei de teren agricol din interiorul orasului , maidanele par a fi locul in care marfa se ‘triaza’, existand spatiu destul pentru acest lucru . In Bucuresti existau bariere , puncte de intrare iesire in oras , cu rol de control al autoritatilor . Deoarece nu se putea sta cu marfa la bariera , credem ca maidanele functionau pe principiul unor pungi , buzunare , in drumul marfurilor catre zona centrala din Bucuresti , aceste maidane constituindu-se pe directiile principale inspre centru . Tot in zona de Nord , terenurile agricole tind sa se fragmenteze , prin parcelari succesive , spre o schimbare a destinatiei in cea de locuire . Ca si element de interes social - biserica joaca un rol decisiv . Zona nucleului istoric este caracterizata de o mixtitate functionala (zona Selari,Lipscani,Coltea) predominand comertul . Hanurile joaca un rol important , fiind concentrate in zona str. Lipscani-Podul Mogosoaiei , in incinta acestora existand si biserici . In jurul bisericilor se dezvolta hanuri , spitale(primul Spital din Bucuresti-Spitalul Coltea).Tot in centru se disting cateva institutii(Comisia de Rosu-un fel de primarie,Academia –invatamant,Teatru –actualul Odeon,Sala de Balet,consulate ale un tari importante,Carvaserie- un fel de Vama).

Se disting doua axe de dezvoltare , Podul Mogosoaiei (cu caracter mixt-rezidential-locuire individuala (combinata cu comert la parter sau rezidenta a categoriilor nobiliare,cu palate retrase de la strada) , comerciala , hanuri(care comporta atat locuire temporara cat si schimbul comercial) , biserici , institutii (ex primul teatru-Teatrul Odeon).

A doua axa importabta in dezvoltarea orasului este Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) , ce comporta un caracter comercial , mestesugaresc si de rezidenta.Intre aceste doua axe , in zona nucleului istoric - strada Lipscani,strada cu caracter comercial, face legatura intre cele doua axe majore.In privinta bisericilor , care au stat la baza dezvoltarii mahalalelor , se observa dispunerea circulara a acestora fata de centru . Locuirea predomina in zona centrala , zona tampon dintre nucleul istoric si subzona cu caracter agricol , cat si de-alungul marilor axe –Podul Mogosoaiei- Podul Targul de Afara.

Concluzii

La acea vreme , Bucurestiul pre-modern avea o structura semi-rurala , predominand in N functiunile agricole , cu o densitate scazuta a functiunilor rezidentiale.”Centrul de cartier” era reprezentat de biserica si de maidane , spatii cu rol de interactiune sociala(schimburi comerciale) . Nucleul istoric este zona in care predomina mixtitatea functionala (in special zona Lipscaniei –comert,mestesugarit) , evidentiindu-se de asemeni ca si vectori ai dezvoltarii orasului Podul Mogosoaiei(functiuni rezidentiale-palate,institutii,comert,hanuri-principala artera de acces in oras dinspre N) cat si Podul Targul de Afara , ce capata un caracter tot mai comercial , datorita Targului Mosilor ce era amplasat in afara orasului.In centru sunt concentrate si cateva noi institutii cu caracter cultural-invatamant , evidentiindu-se iesirea treptata a Tarii Romanesti de sub influenta otomana-apare un Teatru , Sala de Balet , Academie,odata cu patrunderea in tara modelelor culturale din Vestul Europei . Suprafata alocata institutiilor administrative este foarte mica in comparatie cu suprafata orasului . Functiunile rezidentiale sunt concentrate in zona centrala , in lungul axelor de dezvoltare si foarte slab evidentiata in zona fostelor terenuri agricole la N.