Titlul 4.Argumentare solutie propusa pentru P.U.Z. si Regulament Local de Urbanism (pentru 1 UTR).
Conturarea propunerii la nivelul Planului urbanistic Zonal s-a realizat in urma Partiului Urbanistic,prin ilustrarea reglementarilor urbanistice.Referitor la trama stradala ,am ierarhizat circulatiile in functie de importanta traseelor,am rezolvat problema izolarii zonei de S a Chitilei,prin continuarea traseelor in subteran,pe sub calea ferata.Am acordat o importanta deosebita rezolvarii intersectiei dintre DN7 si pasajul de centura,prin realizarea de bretele de descarare in sensul giratoriu,la nivelul DN7.aceste bretele fiind paralele cu pasajul de centura tocmai pentru a favoriza realizarea unei “porti” urbane in zona de contact dintre Chitila si Bucuresti.
Am urmarit urmatoarele reglementari :U.T.R. ,aliniament,retrageri,P.O.T , C.U.T ,Regim de inaltime,regimul de construire.
Unitatile teritoriale de referinta (U.T.R) sunt clasificate astfel:
L-Zona aferenta locuirii
C-Zona Centrala dotarilor publice
M-Zona mixta
V-Zona spatiilor verzi
T-Zona transportului
Open publication - Free publishing - More puz
Titlul5.Argumentare solutie propusa si prezentare indicatori urbanistici propusi pentru faza de detaliu.
Zona asupra careia m-am decis sa detaliez propunerile conturate in fazele precedente se afla in marginea de E a Chitilei,avand o suprafata de 5,9 Ha,fiind o zona de maxim contact cu Bucurestiul,la o intersectie importanta de cai de comunicatii(Soseaua de centura cu Soseaua Chitilei(DN7),traseul de cale ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,cat si calea ferata de centura a Bucurestiului.
Inca din faza incipienta a proiectului de prediploma am mizat pe valorificarea infrastructurii feroviare existente,si pe un transport feroviar rapid, mai putin poluant in vederea unei dezvoltari sanatoase a Chitilei in raport cu Bucurestiul .In faza de PUZ am propus extinderea zonei centrale a Chitilei inspre E(pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar),pana in vecinatatea soselei de centura(pasaj suprateran) cat si realizarea unei statii de tren in subteran(deoarece calea ferata se afla in debleu,la sud de podul CF peste Lacul Chitila),propunand accente verticale si o zona de comert si birouri vis – a –vis.
Am considerat un avantaj ingroparea liniilor ferate pe acest segment,astfel ca prezenta unei gari justifica si alte functiuni in zona :comert/servicii-birouri.Considerand zona de studiu o poarta de intrare ,cat si o articulatie intre periferia Bucurestiului( in care se dezvolta activitati comerciale-si servicii) si zona centrala a Chitilei,in acest loc am propus o piata urbana.
Provocarile realizarii propunerii au constat in integrarea ansamblului multifunctional in prelungirea zonei centrale a Chitilei,realizarea unei compozitii urbane echilibrate.Reglementarile din PUZ privind regimul maxim de inaltime au fost aplicate cu atentie asupra ansamblului creat,astfel zona de N a pietei,constituita din gara plus 3 corpuri de cladiri tip lama (adapostind activitati tertiare si cuaternare ,constituite in birouri) realizeaza o descrestere a inaltimii de la P+8 la P+6 la P+4,inspre lacul Chitila,marcand intr-un fel apropierea fata de elementul natural –lacul si forma reliefului.Fiecare corp de cladire respecta o retragere minima fata de marginea pasajului de centura de 13 m.Primul corp inalt(P+8) respecta aliniera constructiilor din partea de V a pasajului,de pe Soseaua Chitilei.Al doilea corp reprezinta cap de perspectiva dinspre strada de categoria II ce debuseaza in zona sensului giratoriu,iar al III-lea corp(P+4) prezinta o continuare a frontului conturat la malul apei.Legaturile pietonale ale acestui ansamblu multifunctional cu zona centrala extinsa a Chitilei se fac la sol ,pe sub pasajul de centura (acesta avand o inaltime fata de sol de 7,50 m.
Pe partea opusa garii(in Sud) am optat pentru o formula spatiala in plan aproximativ in forma de U,care sa justifice amenajarea unei piete urbane.Din punct de vedere al regimului de inaltime,am optat pentru o alternare a regimurilor de inaltime,pentru a rupe din monotonia creeata de frontul opus al garii.Intreg ansamblul se relationeaza bine cu partea opusa prin 2 pasaje pietonale subterane,o pasarela pietonala (ce inchide oarecum frontul pietei si creeaza senzatia unei porti),cat si prin traversari pietonale la nivelul solului.Deoarece in zona garii parcajele subterane nu au fost prevazute,datorita prezentei liniilor de cale ferata in subteran,necesarul de locuri de parcare este rezolvat in partea opusa,unde exista 105 locuri parcare la sol,si tot atata in subteran.In zona garii au fost prevazute locuri de parcare sub pasajul de centura.
Gara are 2 accese principale(unul pe Soseaua Chitilei,dinspre Bucuresti),avand si statie de autobuz,al doilea dinspre Chitila ,paralel cu soseaua de centura.Ambele accese au prevazute statii de autobuz.Numarul de locuri de parcare mai redus in zona garii este justificat tocmai de prezenta acestui mijloc de transport rapid,care ar facilita accesul utilizatorilor in zona.
In vecinatatea pasajului de centura,corpurile tip lama sunt realizate in consola,pentru a sublinia si mai mult accesul in gara dinspre Chitila .
Ansamblul sudic este format dintr-o cladire tip lama de birouri,flancata de 2 corpuri mai reduse ca regim de inaltime ,adapostind functiuni comerciale si servicii.Acestea prezinta la parter rezolvari sub forma de portic,pentru a permeabiliza si mai mult spatiul interior cu cel exterior.Ca si amenajari ale pietei,am mers pe ideea unei conformari simple ,in partea de V exista o movila acoperita cu gazon de 1.50m,cu 3 arbori(platani) asezati geometric ,care este flancata pe partea E de un bazin cu apa special amenajat,in care sunt plantati ficusi.Exista un echilibru intre suprafata plantata si cea pavata,astfel in zona porticurilor pavajul este mai intens ca suprafata tocmai pentru amenajarea de terase.
Am optat pentru amenajarea pietei in partea de sud ,din considerente de confort urban,pentru a creea o alveola care sa retina utilizatorii .
Open publication - Free publishing - More gara
Datorita importantei functiunii de gara ,am optat pentru un H cornisa minim de 11 m,constituit in parter si etaj.In zona de atrium-peroane,exista o supanta-cu o structura speciala metalica ,invelitoare de sticla,pentru a ilumina natural zona peroanelor si a curtilor create.
In UTR. Ul C3a am optat pentru un POT mai redus(24 %) ,pentru a aloca mai mult spatiu pietei urbane,si un CUT moderat de 1,49.
Ca si exemplu de ansamblu functional integrat in sistemul urban este cel din Lille-complexul garii Euralille.Desi acesta este un nod feroviar de mare viteza(TGV),proiectul din Chitila este gandit pentru valorificarea in viitor a infrastructurii feroviare existente (centura de cale ferata a Bucurestiului) si realizarea de trasee de tren urban rapid.
Ca un chitilean ce am ramas am sa-mi permit sa fiu critic fata de aceasta propunere. O inteleg ca efort pentru o lucrare finala ce trebuie sa fie ampla, sa arate ca a pus probleme ...
RăspundeţiŞtergereNu-mi place insa deloc faptul ca anuleaza total si din ceea ce a mai ramas din fosta fabrica de zahar, de fapt motorul care a dus la dezvoltarea comunei (azi pretentios oras). La fel este aruncat la cos micul cartier numit "colonie" adica acele locuinte pentru angajatii fabricii din vecinatatea apei, ulterior devenita prin executarea barajului la sfarsitul anilor '70 - lac Chitila. Acest ansamblu eu l-as vedea protejat, eventual inclus in lista monumentelor asa cum ar trebui sa intre in lista ansamblul "din sat" adica biserica scoala si primaria. Si este un pic prea mult ca volumetrii pentru un loc ce ar trebui sa ramana o suburbie, un loc atractiv de locuit. Mai ales ca nu e folosit cum trebuie trenul ce ar putea sa fie spina vitala cu trenuri suburbane pana spre Buftea, poate Peris daca tot e dezvoltarea Renault pe acolo ...
Totusi succes la expunerea in comisie! Cine e indrumatorul?
D-le arhitect Adrian Craciunescu , va multumesc pentru acest comentariu si chiar ma bucur de faptul ca am reusit in sfarsit sa-mi public proiectul de diploma .
RăspundeţiŞtergereAm o mica precizare :deja sunt absolvent din vara lui 2010 . Ca si indrumatori in elaborarea proiectului i-am avut in prima faza pe d-nul arhitect Constantin Enache ( chitilean ca si dvs. , foarte bun cunoscator al zonei periurbane a Bucurestiului) ,urmat apoi de d-nul arhitect Arpad Zachi ,care a "vegheat" asupra detalierii in zonele de interventie .
Cred ca v-am povestit ceva legat de Fabrica de Zahar din Chitila ,la " Joia de la Capsa " ... Din start am pastrat cladirea veche a fabricii + cosul de fum spre a le reda o noua functiune publica,insa nu am ales spre detaliere aceasta zona , din motive ce tin mai mult de datele impuse prin tema , acest proiect de urbaism nu trebuia sa imbrace forma unui proiect de "Arhitectura", care sa se focuseze asupra detalierii unui obiect arhitectural ,ci trebuia sa rezolve o zona functionala urbana mult mai mare care sa asigure problemele de dezvoltare ale Chitilei in raport cu Bucurestiulu,si viceversa.
Intr-adevar zona "coloniei" am minimizat-o ,deoarece am considerat alti poli de dezvlotare mult mai importanti ( zona Fortului spre exemplu ),si care forturi chiar merita sa fie incluse pe lista patrimoniului UNESCO ,nu doar clasate ca si monumente istorice pe plan national.
In orice caz , mi-a placut ideea de "Poarta urbana " de aici poate si volumetriile care vi se par prea exagerate , insa nu putem trece cu vederea expansiunea in teritoriu a Bucurestiului . Am ramas putin dezamagit cand spre exemplu am venit dinspre Urizceni ,prin Voluntari , la intrarea in Bucuresti am crezut ca sunt in India, sau intr-un oras african , de aici si ideea de carte de vizita ,care merita totusi niste volume mai riguroase si mai ordonate .
Scuze pentru eroarea din capul meu! :) Credeam ca abia anul asta se intampla ... cum trece timpul ...
RăspundeţiŞtergereDiscutia de la Capsa a fost cam pe fuga din ce imi aduc eu aminte, nu-mi aduc aminte detaliile dar stiu ca am spus ca nu am destule date de arhiva despre loc. Dl. Enache nu numai ca statea la doua strazi de mine dar ulterior a si facut PUG Chitila.
Acum despre scara lucrurilor, pe care am criticat-o, am sa dau un exemplu tot din Chitila. Strada copilariei mele nu era asfaltata dar era destul de bine batuta pentru un trafic usor, avea rigole de scurgere pe ambele laturi, gard viu intre trotuarul ingust si rigolele de langa carosabil, corcodusi si visini pe aliniamentul gardului viu. Casele pe parcelar, mai mult sau mai putin aliniate. Azi, dupa ce s-a produs un haos volumetric pe multe parcele, dupa ce au disparut multi pomi, a venit in sfarsit sistematizare verticala si asfaltarea. Foarte bine zic, de decenii asteptam. Dar de ce a trebuit sa le faca atat de late? Nu mai e nici gardul viu si nici urma de pomi. Inseamna ca avem un profil de strada urbana? Deloc. Nu era nevoie de acest prospect, nu alearga nimeni pe doua sensuri de circulatie pe stradutele din zona rezidentiala. Sau acum poate ca o vor face ... Trebuia o strada mai ingusta, cu alveole de parcare sau facut loc si lasat spatiu pentru pomi. Chestiune de scara.
Asa si la "poarta" de care vorbim aici. Poarta e intre interior si exterior. Daca stau inChitila si ma uit spre Bucuresti atunci poarta se justifica. Daca stau in Bucuresti si ma uit spre Chitila atunci o vad ca pe o amenintare a presiunii imobiliare. O gara acolo este excentrica pentru uzul local; daca tot s-ar face in zona aia mai bine ar face o reconversie si o preluare a bazei militare care nu stiu cat va mai fi mentinuta. N-am citit insa cu atentie, poate ca acolo s-ar muta gara principala a Bucurestiului? Asta ar fi o chestiune de luat in calcul; ar presupune insa multa infrastructura. Cum fac aia la Viena chiar acum. Eu sunt adeptul unei astfel de relocari insa cred ca locul potrivit (din punct de vedere al Bucurestiunlui) ar fi in zona triajului, catre soseaua Chitilei, aproape de Podul Constantei.
Si da, fortul ar trebui folosit pentru facilitatile culturale si de loisir care lipsesc. Problema este ca acest obiectiv, alaturi de REMAT, sunt aflate pe teritoriul sectorului 1 in mod stupid, mostenit de dinainte de '89 cred. Nu cred ca ar intruni criteriile pentru UNESCO dar ar fi bine macar cu lista nationala.
Oricum, lucrarea e bogata, sper ca a avut urmari bune. Nu atat ca note cat ca impact profesional post absolvire.