Titlul1. Analiza si diagnostic la nivel teritorial.Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice.
Suprafata care constituie obiectul studiului in cadrul fazei I a Proiectului de prediploma ,intitulata Studii de Teren ,este compusa din teritoriul administrativ al orasului Chitila si al comunei Mogosoaia,situate la limita de nord-vest a municipiului Bucuresti,fiind o zona de maxim contact intre interesele diversilor actori urbani ,deoarece acest teritoriu prezinta elemente de importanta deosebita pentru dezvoltarea capitalei,zona fiind supusa presiunilor de dezvoltare din mai multe directii,insa neexistand o corelare intre Planurile Urbanistice Generale aprobate de catre fiecare UAT,neglijandu-se si prioritatile directiilor rezultate din strategia de dezvoltare a capitalei.
Analiza pe mai multe paliere a starii de functionalitate a zonei studiate a realizat suportul sintezei analizelor ,sinteza care ne-a ajutat sa formulam concluzii privind potentialul de dezvoltare ,materializat prin formularea unei viziuni.
In urma vizitelor repetate pe teren ,in grupuri de cate 3-4 studenti,in zile diferite lucratoare ,cat si la final de saptamana am analizat pe domenii de interes problemele cu care se confrunta locuitorii zonei,resursele disponibile si elementele de potential care ar putea imbunatati calitatea vietii,urmand cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere economic.In cadrul analizei documentatiilor de urbanism ,am luat in calcul PATN(Planul de Amenajare al Teritoriului National),PATJ Ilfov(Faza 1 si 2),Planurile urbanistice generale ale Bucurestiului,Chitilei si Mogosoaiei,diverse PUZ-uri aprobate,Planul regional de actiune pentru mediu Bucuresti-Ilfov.Datele statistice le-am cules din PIDU Chitila(Plan integrat de dezvoltare urbana),iar pentru Mogosoaia am gasit referinte istorice in lucrari precum Mogosoaia-Trei secole de Istorie 1702-2002,de Narcis Dorin Ion.
Zona studiata se incadreaza in partea de N-V a Campiei Romane,in subdiviziunea denumita Campul Mostistea,care se caracterizeaza prin prezenta unor depuneri argiloase,uneori loessoide la suprafata si care se continua in profunzime cu formatiuni monogranulare de tipul nisipurilor si pietrisurilor de Colentina,ceea ce nu prezinta probleme asupra fundarii constructiilor.Teritoriul este situat intre Valea Dambovitei la sud si Valea Colentinei la nord,altitudinea medie fiind de 95 de m fata de nivelul marii.
Orasul Chitila(avand in componenta sa satul Rudeni) are o suprafata de 12.05 kmp,numarand in anul 2002 12643 de locuitori.Distanta fata de centrul Bucurestiului este de 12.6 km(fata de km0). Orasul este dezvoltata linear in lungul drumului national 7 Bucuresti-Targoviste,fiind constrans in expansiunea spatiala de bariere naturale(lacul Chitila la N),fizice (calea ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti) in zona de S,fortul Chitila(prima constructie defensiva din sistemul de fortificatie al capitalei)in E. Chitila s-a dezvoltat intens la sfarsitul secolului al XIX-lea ,odata cu realizarea caii ferate Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,motiv pentru care s-a putut realiza prima Fabrica de Zahar din Principatele Romane in 1875 de catre printul Nicolae Bibescu,rezident al Palatului de la Mogosoaia in acea vreme.
Comuna Mogosoaia este situata in partea de N-V a Bucurestiului,la N de Chitila,avand o suprafata de 24.45 kmp si o populatie de 5342 de locuitori in anul 2002.Este strabatut de la E la V de drumul national 1A.Fata de Chitila,are o importanta mai mare din punct de vedere istoric si cultural,datorita elementului reper-Ansamblul palatului brancovenesc,resedinta domnitorului Constantin Brancoveanu in secolul al XVII-lea..Mogosoaia s-a dezvoltat in lungul vechiului drum domnesc Bucuresti-Targoviste,ce unea curtile domnesti mai sus mentionate,conturandu-si in timp o vocatie agricola,fata de dezvoltarea industriala cunoscuta de Chitila.
Odata cu dezvoltarea sistemului de fortificatii din jurul Bucurestiului,la sfarsitul secolului al XIX-lea ,constituit din 36 de forturi si baterii,amplasate la distante de aproximativ 2 km intre un fort si o baterie intermediara,se definitiveaza lucrarile la calea ferata de centura(avand rolul aprovizionarii forturilor cu armament si echipament militar),cat si realizarea drumului de centura.In momentul de fata ,fortul Chitila,bateria 1-2 Mogosoaia,si fortul Mogosoaia sunt intrate in anonimat,avand un statut juridic incert,si nu sunt amenajate,prezentand suprafete mari de teren nevalorificate interesului public,fiind neglijate si lasate in declin.
In Chitila exista elemente de patrimoniu construit valoroase,care refunctionalizate si redate publicului ar putea intari identitatea locului si ar creste atractivitatea:Fortul Chitila(in prezent scoala militara),Vechea hala de productie a Fabricii de zahar.Acestea ar creste suprafata de spatii publice amenajate.
Industriile aparute in vecinatatea elementelor naturale(Fabrica de Oxigen pe Valea Mangului,Fabrica de Piese Auto,pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar,langa lacul Chitila),ridica probleme d.p.v. al poluarii elementelor de mediu.Segregarea functionala poate sa apara ca efect al dezvoltarii de hale industriale,spatii mari de depozitare ,parcuri logistice si servicii aferente acestora in lungul soselei de centura,ce tinde sa devina un ax structurant al acestor tipuri de functiuni.Mai mult,existenta zonei CF triaj Chitila constituie o bariera fizica in dezvoltarea normala a Bucurestiului ,fiind o resursa importanta de teren pentru nevoile orasului.Salba de lacuri ,cat si padurile existente(Mogosoaia,Raioasa,Motoc,Straulesti) nu prezinta inca un interes deosebit in randul populatiei,datorita insuficientei de dotari aferente turismului de agrement,dar si a lipsei sistemului de transport in comun rapid,cu acces facil la acestea.
Gradul de echipare teritoriala cu retele tehnico-edilitare ,suprafata aferenta locuirii colective ,cat si cea rezervata dotarilor publice este redusa,rezultand un grad redus de urbanizare,in special Chitila,care tinde sa-si mentina statutul de oras.
Exista comunitati locale bine inchegate,avand un statut traditional,cu un statut social mediu,dar in zona incep sa se aseze si categorii sociale cu venituri foarte mari,datorita proximitatii fata de Bucuresti si a speculei imobiliare in zonele fostelor expolatatii agricole,la sud de lacul Mogosoaia.Se ajunge la un contrast foarte mare in aceste doua categorii,lipsa unei planificari urbane duce la mutatii de ordin functional,aparand zone rezidentiale in afara orasului fara dotari si echipamente edilitare corespunzatoare unei bune functionalitati.Problemele majore ale Chitilei sunt poluarea elementelor de mediu,cauzate de tranzitul auto din zona centrala in lipsa segmentului de centura a Bucurestiului ,poluarea cauzata de depozitul de deseuri menajere aflat la V de soseaua de centura ,in zona CF Chitila Triaj,dar si a industriilor existente pe malurile lacurilor.Calea ferata Bucuresti-Ploiesti reprezinta o bariera fizica,care fragmenteaza orasul si ingreuneaza circulatia pe directia N-S.Lipsa unui sistem de transport public echitabil si rapid ,conduce la folosirea automobilului si implicit la poluare.
Mogosoaia prezinta un asalt al malului sudic al lacului de catre investitori privati,care actioneaza individual,conducand la alterearea imaginii urbane prin interventiile nou aparute (zone de locuinte individuale).Ambele localitati au elemente de potential valoroase in ceea ce priveste cadrul natural:salba de lacuri-Mogosoaia,Chitila,Valea Mangului si trupuri de paduri care nu sunt relationate intre ele,si nici amenajate.
De asemeni nu trebuie neglijata proximitatea fata de Buftea ,la N-V de Mogosoaia.Intre Chitila si Buftea ar trebui gasite noi legaturi spatiale si intarite relatiile de cooperare,pentru a incarca si asa dependenta tot mai mare a Chitilei fata de Bucuresti.Suprafetele agricole sunt cele mai potrivite pentru noi expansiuni teritoriale,insa trebuie avute in vedere si vechile intreprinderi industriale intrate in declin,care prezinta potential de reconversie functionala,avand deja asigurata problema infrastructurii .
Atat in Chitila ,cat si in Mogosoaia,nucleul vechi nu mai reuseste sa satisfaca nevoile functionale ale cetatenilor,fiind necesare in ambele cazuri extinderea zonei centrale ,si dezvoltarea altor centre functionaleRealizarea centurii cu profil de autostrada creeaza premisa mutarii intereselor dezvoltatorilor de hale industriale si spatii de depozitare in vecinatatea acesteia,eliberand oarecum actuala sosea de centura de presiuni constante generate de trafic si de aceste tipuri de activitati.Soseaua de centura poate capata o fateta mai prietenoasa fata de utilizatorii spatiului public,existand posibilitatea inchegarii unui traseu verde ce ar lega forturile (spatii publice refunctionalizate),cu alte elemente de cadru natural valorificate.De asemeni nu e de neglijat transportul feroviar rapid si valorificarea centurii feroviare ,ca o alternativa la sistemul de metrou in zona periferica a capitalei,pe modelul parizian.
In zona de S a Chitilei
Daca nu se va tine cont de o dezvoltare urbana integrata,si se va continua neglijarea elementelor de potential turistic,zona risca sa devina o periferie neatractiva,cu probleme sociale si de mediu.
Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice:
1.Refunctionalizarea siturilor industriale intrate in declin si aflate in vecinatatea lacurilor prezinta rezerve importante de teren echipat cu retele edilitare in vederea extinderii zonelor functionale mixte ale Chitilei.
2.Valorificarea elementelor de cadru natural ,in special salba de lacuri a Colentinei si Valea Mangului,relationate bine cu padurile,si cu zona centrala a localitatilor.Zona terenurilor agricole din E padurii Raioasa si extremitatea V a Vaii Mangului prezinta un potential ridicat de dezvoltare a unei zone de agrement(golf,hipodrom),datorita formei de relief colinare-pante line,cat si a vecinatatii fata de calea ferata.
3.Reconversia forturilor din jurul Bucurestiului ar insemna un castig important atat prin amenajarea de spatii destinate culturii,loasirului ,cat si prin cresterea necesarului de spatii verzi amenajate,acestea fiind plantate in scopul camuflarii,necesitand investitii minime in acest sens.
4.Valorificarea infrastructurii feroviare in scopul transportului public rapid ,in zonele periurbane ar scadea poluarea cu noxe,ar creste accesibilitatea in zona si ar reduce problemele cauzate de traficul auto.
5.Realizarea autostrazii de centura ar aduce un beneficiu oraselor Chitila si Mogosoaia,prin diminuarea traficului auto de pe actuala sosea de centura a Bucurestiului si constituirea unor noi zone de productie si depozitare in lungul acesteia.
esti tare :))
RăspundeţiŞtergere