urbanismul

joi, 3 februarie 2011

PLANUL BOROCZYN 1846 -Bucuresti



Planul Borroczyn 1846 - fata Bucurestiului inainte de marele foc din 1847,cand au ars aproape 2/3 din cladirile orasului. In cadrul cursului de Cercetare istorica a asezarilor in teritoriu,din anul I de master la Facultatea de Urbanism , ne-am ales cu o felie foarte importanta a orasului , avand de analizat functiunile la acea vreme.



TEMA DE CERCETARE : ANALIZA UNUI PLAN ISTORIC - PLANUL BORROCZYN 1846


Analiza functionala zona cuprinsa intre Podul Mogosoaiei - Podul Targul de Afara

1.Metoda de lucru

1.Definirea subiectului cercetat.

Subiectul ales spre cercetare este analiza functionala a zonei delimitata la V de Podul Mogosoaiei(actuala Calea Victoriei) , la E Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) si la N de actuala Soseaua Stefan cel Mare , a Bucurestiului de la 1846 , conform planului topografic intocmit de maiorul Rudolf Arthur Borroczyn la acea vreme , avand o suprafata de aprox. 430 Ha . Cele doua mari parti ale metodei de lucru au constat in elaborarea analizei functionale (conform situatiei existente la 1846) si diagnoza.

2.Documentare

Zonificarea functionala a situatiei existente (la 1846) a presupus o analizare atenta a planului topografic - analiza elementelor din legenda planului ( explicatiile autorului de la plansa nr. 8 “Bagari de seama” ) , analizarea atenta a Registrului in care sunt listate cele mai importante constructii din oras pe categorii de functiuni , analiza scarii la care a fost redactat planul(scara 1:1000 stanjeni,aprox 1:2000 m) . Documentarea in plus referitoare la evolutia premoderna a orasului s-a realizat din bibliografia de specialitate,cat si de pe internet ( bloguri despre istoria Bucurestiului) . De pe site-ul Primariei sect. 3 am gasit un document important,anume STUDIUL ISTORIC , P.U.Z. ZONA CENTRULUI ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ETAPA I / 2002 ACTUALIZARE, ANALIZĂ, DIAGNOZĂ .


Principale surse de documentare au fost urmatoarele lucrari:

1.Constantin C. Giurescu , Istoria Bucurestilor ,1966


2.Giuseppe Cina , Bucurestiul , de la sat la metropola, 20103.Gheorghe Parusi , Cronica Bucurestilor, 20094.

3.Buletinul Societatii Istorico-Arheologice “Bucurestii-Vechi” ,anii I-V ,1935



Din cadrul blogurilor , se desprind 2 bloguri cu material foarte bogat , printre care ne-au fost de folos http://www.bucurestiivechi.ro/ si http://art-historia.blogspot.com/ (autor Radu Oltean) .

3.Intocmirea analizei.

Succesiunea operatiilor efectuate au fost urmatoarele :

1.Prima etapa a constat in lipirea carourilor furnizate la curs , scalarea la o scara de lucru 1 :5000 m , stabilirea limitei de studiu . La prima vedere,zona de N a sitului studiat prezinta o pondere foarte mare a terenului agricol (livezi,vie) , zona avea la acea vreme un caracter rural , parcele foarte mari , cu locuinte individuale izolate pe lot , retrase de la aliniament , dar fara anumite reguli de urbanism . In insulele in care predomina agricolul , pe plan am marcat ca si locuire individuala perimetrul aferent curtii (incluzand si constructia ) , restul terenului fiind alocat destinatiei agricole-livezi sau vii . Cu kaki sunt marcate terenurile a caror functiune nu a putut fi identificata (fara constructii pe lot) , probabil la acea data fiind gradini de legume sau terenuri pe care urmau sa se construiasca locuinte .Tot caracteristic zonei de N a sitului par a fi maidanele (terenuri libere de constructii la intersectie de strazi) cu rol de desfacere a marfurilor-piete ad hoc . Acestea sunt prevazute cu fantani , sau puturi de apa , deducem astfel ca erau locuri publice , in care comerciantii veneau in Bucuresti , cu marfuri ,animale , acestea fiind locurile ideale de comercializare . Datorita densitatii reduse a constructiilor si a resursei de teren agricol din interiorul orasului , maidanele par a fi locul in care marfa se ‘triaza’, existand spatiu destul pentru acest lucru . In Bucuresti existau bariere , puncte de intrare iesire in oras , cu rol de control al autoritatilor . Deoarece nu se putea sta cu marfa la bariera , credem ca maidanele functionau pe principiul unor pungi , buzunare , in drumul marfurilor catre zona centrala din Bucuresti , aceste maidane constituindu-se pe directiile principale inspre centru . Tot in zona de Nord , terenurile agricole tind sa se fragmenteze , prin parcelari succesive , spre o schimbare a destinatiei in cea de locuire . Ca si element de interes social - biserica joaca un rol decisiv . Zona nucleului istoric este caracterizata de o mixtitate functionala (zona Selari,Lipscani,Coltea) predominand comertul . Hanurile joaca un rol important , fiind concentrate in zona str. Lipscani-Podul Mogosoaiei , in incinta acestora existand si biserici . In jurul bisericilor se dezvolta hanuri , spitale(primul Spital din Bucuresti-Spitalul Coltea).Tot in centru se disting cateva institutii(Comisia de Rosu-un fel de primarie,Academia –invatamant,Teatru –actualul Odeon,Sala de Balet,consulate ale un tari importante,Carvaserie- un fel de Vama).

Se disting doua axe de dezvoltare , Podul Mogosoaiei (cu caracter mixt-rezidential-locuire individuala (combinata cu comert la parter sau rezidenta a categoriilor nobiliare,cu palate retrase de la strada) , comerciala , hanuri(care comporta atat locuire temporara cat si schimbul comercial) , biserici , institutii (ex primul teatru-Teatrul Odeon).

A doua axa importabta in dezvoltarea orasului este Podul Targul de Afara (Calea Mosilor) , ce comporta un caracter comercial , mestesugaresc si de rezidenta.Intre aceste doua axe , in zona nucleului istoric - strada Lipscani,strada cu caracter comercial, face legatura intre cele doua axe majore.In privinta bisericilor , care au stat la baza dezvoltarii mahalalelor , se observa dispunerea circulara a acestora fata de centru . Locuirea predomina in zona centrala , zona tampon dintre nucleul istoric si subzona cu caracter agricol , cat si de-alungul marilor axe –Podul Mogosoaiei- Podul Targul de Afara.

Concluzii

La acea vreme , Bucurestiul pre-modern avea o structura semi-rurala , predominand in N functiunile agricole , cu o densitate scazuta a functiunilor rezidentiale.”Centrul de cartier” era reprezentat de biserica si de maidane , spatii cu rol de interactiune sociala(schimburi comerciale) . Nucleul istoric este zona in care predomina mixtitatea functionala (in special zona Lipscaniei –comert,mestesugarit) , evidentiindu-se de asemeni ca si vectori ai dezvoltarii orasului Podul Mogosoaiei(functiuni rezidentiale-palate,institutii,comert,hanuri-principala artera de acces in oras dinspre N) cat si Podul Targul de Afara , ce capata un caracter tot mai comercial , datorita Targului Mosilor ce era amplasat in afara orasului.In centru sunt concentrate si cateva noi institutii cu caracter cultural-invatamant , evidentiindu-se iesirea treptata a Tarii Romanesti de sub influenta otomana-apare un Teatru , Sala de Balet , Academie,odata cu patrunderea in tara modelelor culturale din Vestul Europei . Suprafata alocata institutiilor administrative este foarte mica in comparatie cu suprafata orasului . Functiunile rezidentiale sunt concentrate in zona centrala , in lungul axelor de dezvoltare si foarte slab evidentiata in zona fostelor terenuri agricole la N.

Un comentariu:

  1. Buna ziua Mihai,

    planuri vechi ale Bucurestiului (1780 / 1799), incl. Borroczyn 1852 - se pot gasi aici:

    romaniaforum.info

    Numai bine,
    Dan

    RăspundețiȘtergere