urbanismul

sâmbătă, 29 mai 2010

Eugeniu Carada-sculptura publica disparuta

Monumentul Eugeniu Carada dezvelit in 1924,langa Banca Nationala,autor E.H.Dubois

Statuile ecvestre,busturile sau orice alte opere de arta apartinand spatiului public par pentru simplii utilizatori doar niste elemente de mobilier urban,trecand in anonimat datorita globalizarii si a invadarii spatiului public de elemente ce atrag atentia mai rapid(reclame,mesh-uri,display-uri gigantice,etc).


Dincolo de faptul ca imaginea urbana sufera de pe urma acestor presiuni,subiectul propus spre analiza este cel al monumentelor de for public distruse in perioada comunista,cand o serie de statui,busturi, si alte opere de arta reprezentand personalitati politice,culturale marcante perioadei monarhiste au disparut din peisajul bucurestean.Incercari relativ recente de restaurare,reamplasare sau reconstituiri sunt de bun augur si merita evidentiate.

Precum indemnul "Dati un leu Ateneu",cam asa se petreceau lucrurile si pentru strangerea fondurilor necesare executarii sculpturilor publice,sub formula subscriptiei publice.Intreg procesul,de la comandare a operei,la strangerea de fonduri,dezvelirea si marcarea evenimentului dura cativa ani,in functie de amploarea si importanta personalitatii omagiate.


Despre personalitatea lui Eugeniu Carada puteti citi pe http://www.bnro.ro/Restitutio-3221.aspx .Este considerat fondatorul Bancii Nationale a Romaniei,fiind un jucator implicat in detronarea lui Cuza -1866,in complotul cunoscut ca si Republica de la Ploiesti-1870 impotriva lui Carol I,datorita orientarii sale liberal-republicane.Probabil ca avea si legaturi masonice,avand acces la inaltele cercuri politico-economice din Europa,in special Franta.A fost o personalitate marcanta in modernizarea si intarirea Statului roman.Evita sa se inalneasca cu regele ,se stie ca niciodata n-a circulat pe Calea Victoriei(unde era amplasat Palatul Regal),singura calatorie fiind a cortegiului sau funerar ,din initiativa regelui ce dorea sa-si arate respectul fata de activitatea lui Carada.A dorit sa fie o persoana in umbra,refuzand mereu functii inalte,chiar si aceea de Guvernator al BNR,insa se implica activ in orice actiune ce marcheaza parcursul istoriei noastre(ex:finanteaza si echipeaza Armata romana in Razboiul de independenta 1877).


Cert este ca la la 14 ani de la moartea sa survenita in 1910,liberalii decid ridicarea unui grup statuar la intersectia strazilor Lipscani si Eugeniu Carada.




Acesta era un "mic bust de bronz ridicat pe un soclu incarcat cu basoreliefuri si figuri alegorice",dupa cum ni-l descria in 1938 Grigore Ionescu in lucrarea "Bucuresti,ghid istoric si artistic".
Comanditarii aveau de ales intre statuie si bust,castigatoare fiind varianta bustului acompaniat de alegorii,simboluri si reliefuri.Formula academista a fost agreeata in special de liberalii Vintila Bratianu(ministru de finante) si Constantin Bibicescu(directorul Bancii Nationale).Dezvelirea a fost un eveniment in sine,fiind urmat de o publicitate ridicata la acea vreme.

O alta fotografie de epoca infatiseaza atmosfera zonei Lipscani-BNR(sursa site BUCURESTIIVECHI) http://www.bucurestiivechi.ro/wp-content/uploads/2010/01/18.Statuia-lui-Eugeniu-Carada.jpg

Din pacate nu detin detalii despre imprejurarile disparitei grupului statuar,insa comunistii nu agreeau ideea pastrarii acesteia intr-un loc atat de vizibil precum Lipscanii.A aparut o informatie potrivit careia va fi reconstituit soclul si bustul ,contract atribuit artistului Ionel Stoicescu(http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Stoicescu-Capitala-Ionel-restaureaza-statuile_0_142186183.html) .
http://www.dgmarket.ro/tenders/np-notice.do~4538001
Ar fi interesant sa se refaca si alegoriile disparute,nu doar soclul si bustul.
Sa speram ca va fi o reconstituire cat mai apropiata de ceea ce a existat odata,nu asa cum s-a intamplat in cazul statuii ecvestre Carol I (macheta) ,reconstituire realizata de Florin Codre .
http://www.rezistenta.net/2008/05/statuia-regelui-carol-i.html

vineri, 28 mai 2010

Muzeul Simu-1910-1948 noi dezvaluiri

Update Muzeul Simu - August 1941 -Vedere spre B-dul Take Ionescu (acum B-dul Magheru ). Plan secund dreapta-se observa "Templul "Muzeului Simu

Demolarea Muzeului Simu in 1964
Cautand mai multe informatii despre cazul Muzeului Simu,am descoperit in lucrarea d-nei Ioana Beldiman "Sculptura franceza in Romania(1848-1931) -Gust artistic,moda,fapt de societate" cateva amanunte interesante despre acest subiect.


Inceputul secolului XX in Bucuresti a fost marcat de aparitia unei noi tipologii muzeale :Casa-muzeu.Aceasta s-a petrecut prin trasnformarea a doua colectii particlare in muzee(Muzeul Simu si Muzeul Kalinderu).Anastaste Simu s-a orientat in special spre sculptura franceza,deoarece modelul francez era extrem de apreciat in orice domeniu al Romaniei acelei vremi.A fost al doilea muzeu "privat" din Bucuresti,dupa cel al lui Ioan Kalinderu(realizat in 1906 de arh. Ion Berindey),cladirea fiind terminata in 1910.


Muzeul Simu a fost ridicat dupa planurile arhitectului C.Sciky,inspirat dupa Erehteion,sau dupa Maison Carre din Nimes.Arhitectura exterioara era deci una de factura neoclasica,avand ca reper in realizarea programului de muzeu- Museuminsel din Berlin (http://en.wikipedia.org/wiki/Museum_Island).

Maison Carre din Nimes


La interior,modelul arhitectural preluat era cel al Muzeului Luvru ,prin plastica ornamentala a salilor Rubens si Apollo,reluat in Sala Renasterii a muzeului bucurestean.Publicului i se oferea o imagine variata a artei moderne,organizata pe scoli.Arta franceza ,expusa in Sala Renasterii ocupa locul de frunte.Simu comanda 10 mulaje in atelierul de copii al Muzeului Luvru,la inceputul anului 1910,orientandu-se dupa catalogul redactat de Paul Vitry.Alaturi de acestea ,existau la deschidere 30 de sculpturi de secol XIX(3 atribuite lui Clodion).In Bucuresti la acea vreme cladirea Academiei(1864,arh Al.Orascu)-actuala Universitate tot in stil neoclasic,adapostea Muzeul National de Antichitati.


Desi Simu fuseste Doctor in Drept si diplomat in functie la Berlin,mostenitor al unei mari averi,acesta abandoneaza catre 1900 cariera politica ,indreptandu-se pasiunii colectionarii de opere de arta,si inzestrarii permanente a muzeului ce-i va purta numele.A fost vreme de 30 de ani un vizitator al galeriilor de arta si al atelierelor de artisti din Paris,al Saloanelor anuale(Societe des Artistes Francais,Societe Nationale des Beaux-Arts).Mesagerul de achizitii al lui Simu la Paris era Theodor Cornel-ziarist si critic de arta.Printre semnatarii operelor achizitionate se remarca Emile-Antoine Borduell,Rodin,Paul Escudier,Henry Lerolle,etc.



Anastase Simu in Sala Romana(Sala Sculpturii)


In 1913 Simu il viziteaza pe Bourdelle,propunandu-i intai comanda portretului sotiei sale(Elena Simu),urmata apoi de o noua comanda -bustul propriu,expus publicului francez in 1922.In 1927,Simu va dona Statului roman muzeul.Fragmente ale actului de donatie :


"Considerand ziua de azi ca una din cele mai fericite a vietei mele,declar in mod solemn,ca atat terenul ce am cumparat in anul 1904,cat si cladirea "Museul Simu",ce am construit pe el,precum si toate operele de Arta aflate in el-a caror evaluare fata de preturile extraordinare ma abtin a face-declar ca le inchin,cu dragoste,Romaniei-Mari,si le fac danie de veci Natiunei,prin Ministerul Artel0r si Cultelor,cu obligatiunea insa pentru acesta de a face respectat si aparat Museul Simu asa cum exista ,cu coprinsul total al operelor de fatap[...].Eu,donatorul,imi rezerv pentru mine si sotia mea,cat vom trai,Directia si Administratia Museului,declarand in acelasi timp,ca toate sarcinile,cheltuielile de intretinere,de reparatie,de imbunatatire a Museului,retributiunile personalului,toate cumparaturile de arta ce voi continua a face,precum si Premiile ce dam si vom da,ma vor privi numai pe mine,donatorul[...]toate aceste indatoriri vor fi platite absolut numai de mine,din averea mea proprie,ce am si ce voi lasa,fara ca Statul sa aiba a face vreo cheltuiala din averea mea proprie,ce am si ce voi lasa,fara ca Statul sa aiba a face vre-o cheltuiala in existenta si mersul inainte al Museului Simu".


Acestea era dorinta fondatorului,dorinta calcata in picioare de comunisti.In 1964 vremuri grele se abat asupra existentei muzeului,disparand din peisajul bucurestean pentru a lasa loc noilor constructii socialiste.


Desi operele de arta au fost repartizate unor muzee de arta din provincie,astazi unele regasindu-se la Muzeul National de Arta al Romaniei,sau Muzeul de Artă Veche Apuseană Ing. Dumitru Minovici,intentiile cele mai indreptatite pentru repararea acestei orori ar trebui sa conduca catre reinfiintarea acestui institutii culturale private ce au redefinit europenitatea Bucurestiului.



marți, 25 mai 2010

Evolutia zonei centrale din Brno

Statuia Sf.Petru din portalul Catedralei Sf.Petru si Pavel-stil neogotic -sculptor J.Kastner 1904-1905
Sf.Petru este recunoscut dupa prezenta cocosului,ce aminteste de lepadarea de Hristos

Desi la prima vedere,Praga reprezinta o destinatie turistica consacrata in Republica Ceha ,datorita fondului construit vechi foarte bine conservat,a calitatii spatiilor publice si a diversitatii de activitati (culturale,economice),nu trebuie neglijate in acest sens vizitarea marilor orase ale Cehiei,precum Plzen,Hradec Kralove,Ostrava,Olomouc sau Brno,orase cu o traditie economica si culturala foarte intensa.Am sa ma opresc asupra celui din urma,deoarece sentimentul pe care l-am avut atunci cand l-am vizitat prima data,era ca aducea mult a Viena(d.p.v. arhitectural).



Orasul Brno este al doilea cel mai mare oras din Cehia,dupa Praga,cu o populatie de 405337 locuitori(in data de 11.12.2009),fiind capitala regiunii istorice Moravia,centru administrativ al regiunii Moravia de Sud,avand o suprafata de 230,22 km patrati.Orasul se afla la confluenta raurilor Svratka si Svitava(200 km fata de Praga) ,fiind inconjurat din 3 parti de dealuri(E,V,N)prelungindu-se in sud zona de campie,aflandu-se la intersectia unor vechi drumuri comerciale.Orasul e deschis geografic si cultural catre S,spre Viena(distanta de numai 100 de km),avand in componenta sa pana in sec XIX o populatie majoritara germana.


Nucleul istoric este format din Orasul Vechi ,odata inconjurat de ziduri si Castelul Spilberk,ambele situate pe cate o colina,cea a castelului fiind mai proeminenta.
Catedrala Sf.Petru si Pavel vazuta de pe Dealul Spilberk,reprezinta elementul dominant al orasului,prin masivitatea si verticalitatea celor doua turnuri.

Intrare in curtea arhiepiscopiei-blazonul sculptat in piatra sec XVII







In evul mediu,Brno a fost un centru religios puternic catolic,in oras regasindu-se o suita de constructii religioase,dintre care se evidentiaza Catedrala Sf.Petru si Pavel in stil gotic,cea care reprezinta elementul dominant al orasului vechi. Un alt element important in viata civica a orasului era vechea Primarie(stil gotic tarziu-renastere).


Portalul in stil gotic al turnului primariei atrage atentia datorita flesei inclinate fiind ealizat in 1510-1511 de catre mesterul-pietrar Anton Pilgram.Circula o legenda precum ca mesterul s-a infuriat pe conducerea primariei deoarece nu i s-a platit suma de bani stabilita,rezultand astfel o modificare a aspectului operei.









In secolul XVIII,castelul Spilbek este transformat intr-o cetate bastionara.













In orasul Vechi actorii urbani(Biserica si Nobilimea) dezvolta constructii in stil baroc-palate ale unor diferite categorii nobiliare,sedii de arhiepiscopii,biserici,un teatru-1731.
In 1763 se realizeaza prima manufactura de textile,orasul cunoscand o dezvoltare industriala si comerciala din ce in ce mai intensa.In 1805,Napoleon ordona intarirea fortaretei Spilberk.In 1839 datorita avantului industrial,se realizeaza prima cale ferata Brno-Viena.Dovada o reprezinta Gara Centrala la poalele nucleului istoric caruia ii sunt demolate fortificatiile pe modelul celor de la Viena,lasand locul constructiei de noi cladiri administrative,locuinte,comerciale,hoteluri,spatii verzi organizate,realizandu-se un nou inel urban .Acest inel urban reprezinta cea mai importanta realizare urbanistica din sec XIX in Brno,inconjurand practic nucleul istoric.Aceasta operatie urbana a durat 50 de ani,pana in 1912,contribuind o serie de arhitecti printre care si Camilo Sitte ,fiind in perioada 1901-1903 membru al Comisiei tehnice de urbanism.In aceasta perioada sunt realizata o serie de obiective precum Palatul de Justitie,Hoteluri luxoase,Teatru orasenesc,cladiri administrative,sedii de universitati,in stilurile clasicismului,romantism,seccesion.




Concomitent cu aceste actiuni se petrece si asanumita “asanare “a nucleului istoric,pana in 1916 au fost demolate 238 de cladiri,in principal pe artera care strabate de la N la S centrul istoric-str Masarykova si Piata Libertatii,fiind mobilata cu noi cladiri care sa deserveasca mai bine noile functiuni aparute.Functionalismul isi face simtita prezenta mai ales prin constructiile de sedii bancare,hoteluri,dar si creearea unui nou centru de interes in afara nucleului istoric,este vorba despre Pavilioanele de Expozitie realizate in 1928,fiind la acea vreme o revelatie asupra avantului tehnic al arhitecturii .


In perioada interbelica se realizeaza si cateva galerii comerciale in nucelul istoric al orasului.
Cel de-al doilea razboi mondial a facut pagube destul de importante de pe urma atacurilor sovietice cat si americane.Reconstructia si crestearea orasului se va face prin extinderea zonei centrale catre N si E,realizandu-se apoi cartiere de locuit ,ingloband chiar si localitati invecinate.Zona de S a orasului concentreaza activitatile de productie,birouri,centre comerciale,dar si cateva cartiere planificate sau localitati inglobate in noua structura urbana.
In prezent ,in zona nucleului istoric sunt concentrate alaturi de locuire ,functiuni culturale(teatre,muzee,cinematografe,galerii,biserici muzeu),galerii comerciale,alimentatie publica,comert de lux,banci,administratie,invatamant superior.Calitatea spatiului public este exceptionala,fiind declarata zona pietoanala,cu acces limitat a autovehiculelor ce aprovizineaza zona,mijloacele de transport in comun-tramvaie au cale libera.Spatiile verzi ce inconjoara nulceul istoric sunt bine amenajate,sub forma unor scuaruri,terasate.
Datorita pozitionarii caii ferate in vecinatatea sudica a centrului vechi,constituind o bariera fizica,zona centrala a fost conditionata de o expansiune spre N,E si V,in S dezvoltandu-se alaturi de cartiere de locuit,cladiri de birouri,centre comerciale,hale de productie.
La S de liniile de cale ferata,zona cunoaste o explozie a centrelor comerciale de tip Hipermarket(Tesco,Globus,Hornbach),sedii de birouri,platforme logistice,in lungul autostrazii de centura si cea care leaga Brno de Viena.
Privit din satelit,se deosebesc texturi –parcul castelului,Nucleul istoric,centrul de expozitii,,liniile de forta-limite calea ferata,inelul principal.
Ca si spatii publice sunt de mentionat pietele publice pietonale Namesti Svobody(Piata Libertatii) si Zeleny trh-Targul Verde,locuri de activitate sociala intensa.Strada cu caracter comercial-Masarykova Ulice,promenade:Terasele lui Denis,Dealul Spilberk.Centrul orasului Brno s-a dezvoltat in mare parte concentric.Densitatea constructiilor este mare,mergandu-se pe modelul Vienei.Fondul construit este in stare foarte buna,nucleul istoric fiind declarat zona protejata,constructiile urmaresc linia formei de relief.

Piata Libertatii-se observa insertia moderna a cladirii de birouri OMEGA.

Masarykova Ulice-zona pietonala-acces doar pentru tramvaie,si ocazional carosabil pentru aprovizionare a comerciantilor













Zeleny trh(Piata Verde) poarta traditia comertului de legume,fructe si flori inca din sec XIII.


Fantana Parnas -1691.arh vienez Fischer von Herlach















luni, 17 mai 2010

Muzeul Simu




Mi s-a parut interesant articolul "Unde era muzeul Simu?" publicat de Radu Oltean pe blogul sau , http://art-historia.blogspot.com/2010/05/unde-era-muzeul-simu.html
Constructia emblematica a muzeului(tip templu grec) a fost demolata de comunisti,cu promisiunea reconstructiei acestuia in Parcul Herastrau.Fiind o valoare si emblema a societatii burgheze,reconstructia muzeului a fost doar o deziluzie.Scotocind prin arhiva foto personala,am dat peste cateva fotografii facute la MNAC,in cadrul unei expozitii din vara lui 2009 cu cladiri valoroase disparute din Bucuresti. Fotografiile sunt din perioada interbelica.

Imaginile vorbesc de la sine despre valorile adapostite de muzeu,dar si ambianta creata.N-ar strica o reconstructie a aceste cladiri,chiar daca nu pe acelasi amplasament,dar tot undeva in cadrul zonei centrale(Ar fi interesanta zona Gradina Icoanei,e de studiat oportunitatea de reconstructie a cladirii).Ca si arhitectura,se aseamana cu Biserica Greaca de la intersectia B-dul Pache Protopopescu cu B-dul Ferdinand.