Vechii Bucuresti

De prin Vechii Bucuresti

Am gasit o arhiva impresionanta de imagini vechi ale Bucurestilor , pe http://www.corbisimages.com/ .

Imi permit sa postez cateva ipostaze, care mi s-au parut mie ca nu le-am mai vazut
in alta parte .

1.Str.Lipscani, colt cu Calea Victoriei -in stanga Palatul Societatii Dacia-Romania, aici a fost redacția ziarului „Timpul”, la etajul I, redacție în care lucra Mihai Eminescu.

2.Probabil Calea Victoriei

3. Palatul Artelor (demolat) , realizat cu ocazia evenimentului Expozițiunea Generală București 1906 , in Parcul Carol I , pe actualul amplasament al Mausoleului

4.

5.Piata Bibescu (actualmente Piata Unirii) , in dreapta pe fundal se zareste Dealul Mitropoliei .

6. Mormântul Ostaşului Necunoscut vis-a vis de Palatul Artelor , din Parcul Carol I

7.

8.Bazinul cu valuri maritime al Hotelului Lido

9.

10.

UPDATE12/12/2011 Cum aratau Ploiestiul si Bucurestiul dupa bombardamentele din 1944

Un video interesant gasit pe site-ul arhivelor nationale ale SUA , sursa: http://www.archives.gov/.

Pagubele cauzate de razboi pot fi analizate si in imaginile de mai jos ,sursa : http://collections.yadvashem.org/photosarchive/en-us/search.html#q=bucharest

Ar fi interesanta identificarea anumitor locatii , de aceea voi numerota fiecare fotografie ,
cu rugamintea catre cei interesati sa completeze in partea de comentarii raspunsul la aceasta enigma :

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.Bloc interbelic str. Ion Brezoianu colt cu str. Valter Maracineanu

9.

10. Restaurantul Excelsior(clubul MAI) de pe Str. Stirbei Voda .

11.

12.

13.

14.

15.

16.

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea III

Titlul 4.Argumentare solutie propusa pentru P.U.Z. si Regulament Local de Urbanism (pentru 1 UTR).

Conturarea propunerii la nivelul Planului urbanistic Zonal s-a realizat in urma Partiului Urbanistic,prin ilustrarea reglementarilor urbanistice.Referitor la trama stradala ,am ierarhizat circulatiile in functie de importanta traseelor,am rezolvat problema izolarii zonei de S a Chitilei,prin continuarea traseelor in subteran,pe sub calea ferata.Am acordat o importanta deosebita rezolvarii intersectiei dintre DN7 si pasajul de centura,prin realizarea de bretele de descarare in sensul giratoriu,la nivelul DN7.aceste bretele fiind paralele cu pasajul de centura tocmai pentru a favoriza realizarea unei “porti” urbane in zona de contact dintre Chitila si Bucuresti.

Am urmarit urmatoarele reglementari :U.T.R. ,aliniament,retrageri,P.O.T , C.U.T ,Regim de inaltime,regimul de construire.

Unitatile teritoriale de referinta (U.T.R) sunt clasificate astfel:

L-Zona aferenta locuirii

C-Zona Centrala dotarilor publice

M-Zona mixta

V-Zona spatiilor verzi

T-Zona transportului

Open publication - Free publishing - More chitila

Open publication - Free publishing - More puz

Titlul5.Argumentare solutie propusa si prezentare indicatori urbanistici propusi pentru faza de detaliu.

Zona asupra careia m-am decis sa detaliez propunerile conturate in fazele precedente se afla in marginea de E a Chitilei,avand o suprafata de 5,9 Ha,fiind o zona de maxim contact cu Bucurestiul,la o intersectie importanta de cai de comunicatii(Soseaua de centura cu Soseaua Chitilei(DN7),traseul de cale ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,cat si calea ferata de centura a Bucurestiului.

Inca din faza incipienta a proiectului de prediploma am mizat pe valorificarea infrastructurii feroviare existente,si pe un transport feroviar rapid, mai putin poluant in vederea unei dezvoltari sanatoase a Chitilei in raport cu Bucurestiul .In faza de PUZ am propus extinderea zonei centrale a Chitilei inspre E(pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar),pana in vecinatatea soselei de centura(pasaj suprateran) cat si realizarea unei statii de tren in subteran(deoarece calea ferata se afla in debleu,la sud de podul CF peste Lacul Chitila),propunand accente verticale si o zona de comert si birouri vis – a –vis.

Am considerat un avantaj ingroparea liniilor ferate pe acest segment,astfel ca prezenta unei gari justifica si alte functiuni in zona :comert/servicii-birouri.Considerand zona de studiu o poarta de intrare ,cat si o articulatie intre periferia Bucurestiului( in care se dezvolta activitati comerciale-si servicii) si zona centrala a Chitilei,in acest loc am propus o piata urbana.

Provocarile realizarii propunerii au constat in integrarea ansamblului multifunctional in prelungirea zonei centrale a Chitilei,realizarea unei compozitii urbane echilibrate.Reglementarile din PUZ privind regimul maxim de inaltime au fost aplicate cu atentie asupra ansamblului creat,astfel zona de N a pietei,constituita din gara plus 3 corpuri de cladiri tip lama (adapostind activitati tertiare si cuaternare ,constituite in birouri) realizeaza o descrestere a inaltimii de la P+8 la P+6 la P+4,inspre lacul Chitila,marcand intr-un fel apropierea fata de elementul natural –lacul si forma reliefului.Fiecare corp de cladire respecta o retragere minima fata de marginea pasajului de centura de 13 m.Primul corp inalt(P+8) respecta aliniera constructiilor din partea de V a pasajului,de pe Soseaua Chitilei.Al doilea corp reprezinta cap de perspectiva dinspre strada de categoria II ce debuseaza in zona sensului giratoriu,iar al III-lea corp(P+4) prezinta o continuare a frontului conturat la malul apei.Legaturile pietonale ale acestui ansamblu multifunctional cu zona centrala extinsa a Chitilei se fac la sol ,pe sub pasajul de centura (acesta avand o inaltime fata de sol de 7,50 m.

Pe partea opusa garii(in Sud) am optat pentru o formula spatiala in plan aproximativ in forma de U,care sa justifice amenajarea unei piete urbane.Din punct de vedere al regimului de inaltime,am optat pentru o alternare a regimurilor de inaltime,pentru a rupe din monotonia creeata de frontul opus al garii.Intreg ansamblul se relationeaza bine cu partea opusa prin 2 pasaje pietonale subterane,o pasarela pietonala (ce inchide oarecum frontul pietei si creeaza senzatia unei porti),cat si prin traversari pietonale la nivelul solului.Deoarece in zona garii parcajele subterane nu au fost prevazute,datorita prezentei liniilor de cale ferata in subteran,necesarul de locuri de parcare este rezolvat in partea opusa,unde exista 105 locuri parcare la sol,si tot atata in subteran.In zona garii au fost prevazute locuri de parcare sub pasajul de centura.

Gara are 2 accese principale(unul pe Soseaua Chitilei,dinspre Bucuresti),avand si statie de autobuz,al doilea dinspre Chitila ,paralel cu soseaua de centura.Ambele accese au prevazute statii de autobuz.Numarul de locuri de parcare mai redus in zona garii este justificat tocmai de prezenta acestui mijloc de transport rapid,care ar facilita accesul utilizatorilor in zona.

In vecinatatea pasajului de centura,corpurile tip lama sunt realizate in consola,pentru a sublinia si mai mult accesul in gara dinspre Chitila .

Ansamblul sudic este format dintr-o cladire tip lama de birouri,flancata de 2 corpuri mai reduse ca regim de inaltime ,adapostind functiuni comerciale si servicii.Acestea prezinta la parter rezolvari sub forma de portic,pentru a permeabiliza si mai mult spatiul interior cu cel exterior.Ca si amenajari ale pietei,am mers pe ideea unei conformari simple ,in partea de V exista o movila acoperita cu gazon de 1.50m,cu 3 arbori(platani) asezati geometric ,care este flancata pe partea E de un bazin cu apa special amenajat,in care sunt plantati ficusi.Exista un echilibru intre suprafata plantata si cea pavata,astfel in zona porticurilor pavajul este mai intens ca suprafata tocmai pentru amenajarea de terase.

Am optat pentru amenajarea pietei in partea de sud ,din considerente de confort urban,pentru a creea o alveola care sa retina utilizatorii .

Open publication - Free publishing - More gara

Datorita importantei functiunii de gara ,am optat pentru un H cornisa minim de 11 m,constituit in parter si etaj.In zona de atrium-peroane,exista o supanta-cu o structura speciala metalica ,invelitoare de sticla,pentru a ilumina natural zona peroanelor si a curtilor create.

In UTR. Ul C3a am optat pentru un POT mai redus(24 %) ,pentru a aloca mai mult spatiu pietei urbane,si un CUT moderat de 1,49.

Ca si exemplu de ansamblu functional integrat in sistemul urban este cel din Lille-complexul garii Euralille.Desi acesta este un nod feroviar de mare viteza(TGV),proiectul din Chitila este gandit pentru valorificarea in viitor a infrastructurii feroviare existente (centura de cale ferata a Bucurestiului) si realizarea de trasee de tren urban rapid.

Open publication - Free publishing - More chitila

Open publication - Free publishing - More chitila

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea II

Titlul2.Viziune si concept de dezvoltare la nivel teritorial.

In anul 2020,expansiunea spre zona periurbana a Bucurestiului inglobeaza cele doua asezari urbane CHITILA si MOGOSOAIA.Acestea functioneaza ca un sistem,impreuna cu BUFTEA,avand ca dominanta dezvoltarea turismului.Acest lucru a fost posibil in primul rand prin refunctionalizarea forturilor(fortul Chitila-muzeu interactiv,Bateria 1-2-zona paint-ball,fortul Mogosoaia-parc de distractie tematic),implementarea unui zone destinate ridicarii cu balon cu aer cald,oferind o panoramare a numeroaselor puncte de interes(forturile –palatul Mogosoaia-gradina botanica de langa padurea Motoc).De-alungul salbei de lacuri se desfasoara un transport acvatic turistic.Malurile sunt amenajate cu spatii verzi de protectie si cu piste pentru biciclisti.Sistemul de spatii verzi a urmarit refacerea CENTURII VERZI a capitalei,in zona de N a Mogosoaiei,existand culoare verzi de patrundere in Bucuresti.Zona de V a cartierului Rudeni este transformata in Parc urban,in relatie directa cu noua Gradina zoologica de langa Lacul Morii.

Elementul principal de atractie este HIPODROMUL,realizat pe vechiul amplasament al unitatii industriale de pe Valea Mangului,important centru de echitatie national,generator de mari fluxuri de turisti la nivel macroregional..Accesibilitatea este ridicata datorita proximitatii fata de traseul trenului express regional (TER) si metrou.Vecinatatea fata de padurea Raioasa,existenta formelor de relief propice ce necesita o investitie minima in modelarea terenului ,au contribuit la dezvoltarea unui complex de golf.Necesar atat pentru perfectionarea si patrunderea acestui sport in Romania ,reprezinta un spatiu de interactiune sociala,benefic pentru categoriile de populatie instarite.

Relocarea zonei C.F. Triaj in exteriorul autostrazii de centura a adus un plus dezvoltarii integrate a Bucurestiului,eliberand o zona mare de teren ce constituia o bariera fizica.Noile functiuni sunt compatibile cu parcul urban de langa Rudeni.

Intreg teritoriul este bine deservit de transportul public in comun,avand ca suport reteaua de trenuri express(metrou de suprafata).Activitatile turistice sunt sustinute si de existenta centrului comercial COLOSSEUM,bine deservit atat de reteaua extinsa de metrou,cat si de cea de tren.

Importanta intersectiei intre centura Bucurestiului ,DN7,calea ferata si elementul natural-lacul CHITILA,reprezentand zona de maxim contact intre cele doua localitati si Bucuresti,a condus la dezvoltarea integrata a complexului de birouri cu cea a unei zone centrale cu locuintelor colective un cu partiu special realizate prin reconversia fostei Fabrici de Zahar.Acestea contribuie la ridicarea gradului de urbanizare.

In Mogosoaia,la sud de lac,noul cartier cu locuinte colective si individuale,dispun de dotari :liceu,spital,spatii comerciale,etc si retea de circulatii carosabile ierarhizate,ridicand calitatea vietii.Relationarea dintre Chitila si Mogosoaia este imbunatatita prin noua legatura a DN1 cu DN7,ce traverseaza cartierul.Un ax important este cel ce leaga padurea Mogosoaia de gradina botanica .

In vecinatatea padurii Buciumeni,in N Mogosoaiei ,un nou complex de locuinte colective ,relationat cu statia TER ridica standardul de locuire.

Pentru sustinerea noilor activitati desfasurate in zona,se justifica un centru de pregatire profesionala a populatiei locale interesate.Pentru pastrarea specificului local este sustinuta dezvoltarea agroturismului si a amenajarii vaii Mangului pentru pescuit.

Noi functiuni culturale(teatru,cinema) amplasate in locuri centrale din CHITILA,intaresc statutul de oras.In zona intersectiei DN7 cu soseaua de centura,la zona de maxim contact cu Bucurestiul este realizata o articulatie functionala-o poarta urbana constituita dintr-un ansamblu multifunctional,ce inglobeaza o statie de tren express,birouri si spatii comerciale.

Open publication - Free publishing

Titlul 3.Argumentare solutie propusa pentru partiu urbanistic.

Zona aleasa spre interventie la faza de partiu urbanistic se afla in partea de N-V a orasului Chitila,avand o suprafata de 40 de Ha.Este delimitata la N de Lacul Chitila,la E de calea ferata si un tronson al soselei de centura Bucuresti,la S de DN 7 Bucuresti-Targoviste,iar la V de Str.Garii.

Am ales aceasta zona deoarece include in interiorul sau amplasamentul fostei Fabrici de zahar din Chitila(1875),prima fabrica de zahar din prinicipatele romanesti,element ce a devenit in timp promotorul dezvoltarii al acestei asezari.Amplasamentul reprezinta si o zona de maxim contact cu Bucurestiul.Intrata in declin,aceasta zona nu mai prezinta interes pentru locuitorii Chitilei.

Orasul Chitila are ca si ax de dezvoltare drumul national 7 Bucuresti Targoviste.Functiunile importante sunt concentrate spatial in zona vetrei satului si in cateva mici nuclee dispersate in lungul acestui ax de dezvoltare.Considerand ca nucleul istoric nu mai satisface din punct de vedere functional si spatial noile nevoi ale locuitorilor ,necesitatea realizarii unui pol urban principal poate fi realizat pe amplasamentul studiat din mai multe motive:

1.In zona sunt amplasate unitati de productie si depozitare ce ocupa suprafete importante necesare orasului pentru dezvoltare.Sistuate in vecinatatea zonelor de locuit si in vecinatatea apei,acestea produc o serie de probleme la nivel spatial(reprezinta bariere,rezultand o trama stradala neierarhizata),la nivel social(segregare) ,la nivel de mediu natural(poluare).Frontul la apa impreuna cu malul de lac pot fi valorificate in interesul locuitorilor prin crearea de spatii publice.

2.In cadrul zonei de studiu,urmarind si intentiile noastre din viziunea globala ,este posibila realizarea unei gari urbane la intersectia DN 7 cu Soseaua de Centura.Infrastructura caii ferate urmeaza a fi valorificata in scopul transportului public in comun cu tren urban express,intre Bucuresti si zona sa periurbana,pe zona de cale ferata de centura.Pe portiunea analizata,aceasta se afla in debleu,trecand pe sub DN 7.Este interesanta zona de intersectie dintre DN 7 –pasajul de centura-cale ferata-,dar si intersectia cale ferata-Lacul Chitila-pasajul de centura.In zona aceasta de intersectie,dorim realizarea unor elemente de interes general,cu accente verticale:gara urbana cu birouri,hotel,restaurant.

3.Zona de studiu este in relatie directa cu Fortul Chitila,element ce poate constitui un alt pol de atractie al Orasului Chitila.In viziune ,acesta reprezinta un element forte,ce devine un muzeu specializat,interactiv cu publicul, fiind o zona de loisir si recreere.Va fi vizibil datorita baloanelor cu aer cald ce vor fi ridicate de la sol din zona fortului.Noi legaturi rutiere si pietonale sunt necesare peste calea ferata inspre fort.

4.In zona de studiu s-a constituit un nucleu important,in zona noului cartier de locuinte colective Residenz.Exista astfel o piata agroalimentara,un minimarket Plus Discount,scoala generala,biserica ortodoxa,posta,incepand sa se contureze spatial prelungirea zonei centrale.

5.Pe fosta groapa a “Caramidariei” se afla terenul de fotbal al Chitilei.Acest element prezinta un real interes,existand un proiect de construire a unui stadion.

La nivelul modificarii PUG-ului am ierarhizat trama stradala si am anulat functiunea de productie si depozitare in favoarea unor zone de locuit si a dotarilor comerciale,culturale,recreere,

loisir si agrement realizanad axe compozitionale intre elemente importante din zona cat si relationarea acesteia cu restul orasului,creand o compozitie urbana cu o mixtitate de functiuni.

Orasul Chitila are o traditie in locuirea individuala,fiind caracteristice gospodariile de inceput de secol XIX,cu un regim mic de inaltime.Prin realizarea noului pol urban,dorim sa punem accentul pe locuirea colectiva ,cu un regim de inaltime P+3-P+4,concentrate in zona DN 7,cat si inspre lac,in zona stadionului.Dorim sa retesem trama stradala,sa creem o zona de interes general,cu spatii publice in lungul malului de lac ,dar in special un centru de cartier in vecinatatea garii urbane.Vechea hala industriala cu cosul de fum al Fabricii de zahar urmeaza a fi supusa unei conversiei functionale :biblioteca,cu spatii expozitionale,centru cultural.In Chitila exista cateva zone arheologice,spatiul ideal pentru expunerea obiectelor descoperite putand fi constructia Fabricii de zahar.

Ca si element structurant,in interiorul sitului nou ,strada de categoria 3,cu banda speciala pt autobuze urmeaza sa lege elemente importante precum :gara urbana,zone de locuit,stadionul,Padurea Mogosoaia.Dinspre fortul Chitila spre lac se realizeaza axe verzi.

Este necesara o axa comerciala,care sa lege functional si spatial fortul Chitila de zona stadionului si de parcul urban.

In centrul de greutate al zonei de interventie am optat pentru locuire individuala(izolata pe lot,si in regim insiruit),cu Hmediu-P+1-P+2 atat din ratiuni functionale(sunt compatibile cu subzonele invecinate,aproape de dotari,de lac),cat si pentru a continua traditia locuirii individuale in oras.

In ceea ce priveste sistemul de spatii verzi,acesta urmareste o integrare echilibrata la nivelul sitului a spatiilor verzi publice si semipublice(parcul din zona lacului Chitila,cu zona fortului,prin fasii verzi,de asemeni spatiile verzi semipublice din zona locuintelor colective si individuale ,contribuind la cresterea calitatii locuirii).

Open publication - Free publishing

LUCRARE DE LICENTA -Ansamblu Multifunctional Chitila - Partea I

Da..in vara am absolvit cu brio Facultatea de Urbanism,sectia Planificare si proiectare urbana din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"-Bucuresti.Mai jos expun introducerea Memoriului de prezentare ,restul documentului il puteti gasi aici

Titlul1. Analiza si diagnostic la nivel teritorial.Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice.

Suprafata care constituie obiectul studiului in cadrul fazei I a Proiectului de prediploma ,intitulata Studii de Teren ,este compusa din teritoriul administrativ al orasului Chitila si al comunei Mogosoaia,situate la limita de nord-vest a municipiului Bucuresti,fiind o zona de maxim contact intre interesele diversilor actori urbani ,deoarece acest teritoriu prezinta elemente de importanta deosebita pentru dezvoltarea capitalei,zona fiind supusa presiunilor de dezvoltare din mai multe directii,insa neexistand o corelare intre Planurile Urbanistice Generale aprobate de catre fiecare UAT,neglijandu-se si prioritatile directiilor rezultate din strategia de dezvoltare a capitalei.

Analiza pe mai multe paliere a starii de functionalitate a zonei studiate a realizat suportul sintezei analizelor ,sinteza care ne-a ajutat sa formulam concluzii privind potentialul de dezvoltare ,materializat prin formularea unei viziuni.

In urma vizitelor repetate pe teren ,in grupuri de cate 3-4 studenti,in zile diferite lucratoare ,cat si la final de saptamana am analizat pe domenii de interes problemele cu care se confrunta locuitorii zonei,resursele disponibile si elementele de potential care ar putea imbunatati calitatea vietii,urmand cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere economic.In cadrul analizei documentatiilor de urbanism ,am luat in calcul PATN(Planul de Amenajare al Teritoriului National),PATJ Ilfov(Faza 1 si 2),Planurile urbanistice generale ale Bucurestiului,Chitilei si Mogosoaiei,diverse PUZ-uri aprobate,Planul regional de actiune pentru mediu Bucuresti-Ilfov.Datele statistice le-am cules din PIDU Chitila(Plan integrat de dezvoltare urbana),iar pentru Mogosoaia am gasit referinte istorice in lucrari precum Mogosoaia-Trei secole de Istorie 1702-2002,de Narcis Dorin Ion.

Zona studiata se incadreaza in partea de N-V a Campiei Romane,in subdiviziunea denumita Campul Mostistea,care se caracterizeaza prin prezenta unor depuneri argiloase,uneori loessoide la suprafata si care se continua in profunzime cu formatiuni monogranulare de tipul nisipurilor si pietrisurilor de Colentina,ceea ce nu prezinta probleme asupra fundarii constructiilor.Teritoriul este situat intre Valea Dambovitei la sud si Valea Colentinei la nord,altitudinea medie fiind de 95 de m fata de nivelul marii.

Orasul Chitila(avand in componenta sa satul Rudeni) are o suprafata de 12.05 kmp,numarand in anul 2002 12643 de locuitori.Distanta fata de centrul Bucurestiului este de 12.6 km(fata de km0). Orasul este dezvoltata linear in lungul drumului national 7 Bucuresti-Targoviste,fiind constrans in expansiunea spatiala de bariere naturale(lacul Chitila la N),fizice (calea ferata Bucuresti-Ploiesti-Pitesti) in zona de S,fortul Chitila(prima constructie defensiva din sistemul de fortificatie al capitalei)in E. Chitila s-a dezvoltat intens la sfarsitul secolului al XIX-lea ,odata cu realizarea caii ferate Bucuresti-Ploiesti-Pitesti,motiv pentru care s-a putut realiza prima Fabrica de Zahar din Principatele Romane in 1875 de catre printul Nicolae Bibescu,rezident al Palatului de la Mogosoaia in acea vreme.

Comuna Mogosoaia este situata in partea de N-V a Bucurestiului,la N de Chitila,avand o suprafata de 24.45 kmp si o populatie de 5342 de locuitori in anul 2002.Este strabatut de la E la V de drumul national 1A.Fata de Chitila,are o importanta mai mare din punct de vedere istoric si cultural,datorita elementului reper-Ansamblul palatului brancovenesc,resedinta domnitorului Constantin Brancoveanu in secolul al XVII-lea..Mogosoaia s-a dezvoltat in lungul vechiului drum domnesc Bucuresti-Targoviste,ce unea curtile domnesti mai sus mentionate,conturandu-si in timp o vocatie agricola,fata de dezvoltarea industriala cunoscuta de Chitila.

Odata cu dezvoltarea sistemului de fortificatii din jurul Bucurestiului,la sfarsitul secolului al XIX-lea ,constituit din 36 de forturi si baterii,amplasate la distante de aproximativ 2 km intre un fort si o baterie intermediara,se definitiveaza lucrarile la calea ferata de centura(avand rolul aprovizionarii forturilor cu armament si echipament militar),cat si realizarea drumului de centura.In momentul de fata ,fortul Chitila,bateria 1-2 Mogosoaia,si fortul Mogosoaia sunt intrate in anonimat,avand un statut juridic incert,si nu sunt amenajate,prezentand suprafete mari de teren nevalorificate interesului public,fiind neglijate si lasate in declin.

Open publication - Free publishing - More centrua

In Chitila exista elemente de patrimoniu construit valoroase,care refunctionalizate si redate publicului ar putea intari identitatea locului si ar creste atractivitatea:Fortul Chitila(in prezent scoala militara),Vechea hala de productie a Fabricii de zahar.Acestea ar creste suprafata de spatii publice amenajate.

Industriile aparute in vecinatatea elementelor naturale(Fabrica de Oxigen pe Valea Mangului,Fabrica de Piese Auto,pe fostul amplasament al Fabricii de Zahar,langa lacul Chitila),ridica probleme d.p.v. al poluarii elementelor de mediu.Segregarea functionala poate sa apara ca efect al dezvoltarii de hale industriale,spatii mari de depozitare ,parcuri logistice si servicii aferente acestora in lungul soselei de centura,ce tinde sa devina un ax structurant al acestor tipuri de functiuni.Mai mult,existenta zonei CF triaj Chitila constituie o bariera fizica in dezvoltarea normala a Bucurestiului ,fiind o resursa importanta de teren pentru nevoile orasului.Salba de lacuri ,cat si padurile existente(Mogosoaia,Raioasa,Motoc,Straulesti) nu prezinta inca un interes deosebit in randul populatiei,datorita insuficientei de dotari aferente turismului de agrement,dar si a lipsei sistemului de transport in comun rapid,cu acces facil la acestea.

Gradul de echipare teritoriala cu retele tehnico-edilitare ,suprafata aferenta locuirii colective ,cat si cea rezervata dotarilor publice este redusa,rezultand un grad redus de urbanizare,in special Chitila,care tinde sa-si mentina statutul de oras.

Exista comunitati locale bine inchegate,avand un statut traditional,cu un statut social mediu,dar in zona incep sa se aseze si categorii sociale cu venituri foarte mari,datorita proximitatii fata de Bucuresti si a speculei imobiliare in zonele fostelor expolatatii agricole,la sud de lacul Mogosoaia.Se ajunge la un contrast foarte mare in aceste doua categorii,lipsa unei planificari urbane duce la mutatii de ordin functional,aparand zone rezidentiale in afara orasului fara dotari si echipamente edilitare corespunzatoare unei bune functionalitati.

Open publication - Free publishing - More chitila

Problemele majore ale Chitilei sunt poluarea elementelor de mediu,cauzate de tranzitul auto din zona centrala in lipsa segmentului de centura a Bucurestiului ,poluarea cauzata de depozitul de deseuri menajere aflat la V de soseaua de centura ,in zona CF Chitila Triaj,dar si a industriilor existente pe malurile lacurilor.Calea ferata Bucuresti-Ploiesti reprezinta o bariera fizica,care fragmenteaza orasul si ingreuneaza circulatia pe directia N-S.Lipsa unui sistem de transport public echitabil si rapid ,conduce la folosirea automobilului si implicit la poluare.

Mogosoaia prezinta un asalt al malului sudic al lacului de catre investitori privati,care actioneaza individual,conducand la alterearea imaginii urbane prin interventiile nou aparute (zone de locuinte individuale).Ambele localitati au elemente de potential valoroase in ceea ce priveste cadrul natural:salba de lacuri-Mogosoaia,Chitila,Valea Mangului si trupuri de paduri care nu sunt relationate intre ele,si nici amenajate.

De asemeni nu trebuie neglijata proximitatea fata de Buftea ,la N-V de Mogosoaia.Intre Chitila si Buftea ar trebui gasite noi legaturi spatiale si intarite relatiile de cooperare,pentru a incarca si asa dependenta tot mai mare a Chitilei fata de Bucuresti.Suprafetele agricole sunt cele mai potrivite pentru noi expansiuni teritoriale,insa trebuie avute in vedere si vechile intreprinderi industriale intrate in declin,care prezinta potential de reconversie functionala,avand deja asigurata problema infrastructurii .

Atat in Chitila ,cat si in Mogosoaia,nucleul vechi nu mai reuseste sa satisfaca nevoile functionale ale cetatenilor,fiind necesare in ambele cazuri extinderea zonei centrale ,si dezvoltarea altor centre functionale

Realizarea centurii cu profil de autostrada creeaza premisa mutarii intereselor dezvoltatorilor de hale industriale si spatii de depozitare in vecinatatea acesteia,eliberand oarecum actuala sosea de centura de presiuni constante generate de trafic si de aceste tipuri de activitati.Soseaua de centura poate capata o fateta mai prietenoasa fata de utilizatorii spatiului public,existand posibilitatea inchegarii unui traseu verde ce ar lega forturile (spatii publice refunctionalizate),cu alte elemente de cadru natural valorificate.De asemeni nu e de neglijat transportul feroviar rapid si valorificarea centurii feroviare ,ca o alternativa la sistemul de metrou in zona periferica a capitalei,pe modelul parizian.

In zona de S a Chitilei

Daca nu se va tine cont de o dezvoltare urbana integrata,si se va continua neglijarea elementelor de potential turistic,zona risca sa devina o periferie neatractiva,cu probleme sociale si de mediu.

Concluzii privind potentialul de dezvoltare si permisivitati urbanistice:

1.Refunctionalizarea siturilor industriale intrate in declin si aflate in vecinatatea lacurilor prezinta rezerve importante de teren echipat cu retele edilitare in vederea extinderii zonelor functionale mixte ale Chitilei.

2.Valorificarea elementelor de cadru natural ,in special salba de lacuri a Colentinei si Valea Mangului,relationate bine cu padurile,si cu zona centrala a localitatilor.Zona terenurilor agricole din E padurii Raioasa si extremitatea V a Vaii Mangului prezinta un potential ridicat de dezvoltare a unei zone de agrement(golf,hipodrom),datorita formei de relief colinare-pante line,cat si a vecinatatii fata de calea ferata.

3.Reconversia forturilor din jurul Bucurestiului ar insemna un castig important atat prin amenajarea de spatii destinate culturii,loasirului ,cat si prin cresterea necesarului de spatii verzi amenajate,acestea fiind plantate in scopul camuflarii,necesitand investitii minime in acest sens.

4.Valorificarea infrastructurii feroviare in scopul transportului public rapid ,in zonele periurbane ar scadea poluarea cu noxe,ar creste accesibilitatea in zona si ar reduce problemele cauzate de traficul auto.

5.Realizarea autostrazii de centura ar aduce un beneficiu oraselor Chitila si Mogosoaia,prin diminuarea traficului auto de pe actuala sosea de centura a Bucurestiului si constituirea unor noi zone de productie si depozitare in lungul acesteia.

Open publication - Free publishing

Strategia de dezvoltare pentru zona de Sud a Bucurestiului

Se tot vorbeste despre elaborarea unei strategii ,revizuirea PUG ului pentru Bucuresti si alte intalniri si dezbateri dintre administratia publica si specialisti .

Mai jos gasiti o prezentare a Strategiei elaborata de catre colegii de la Masterul Management Urban pentru Orase competitive,din cadrul UAUIM Bucuresti :
http://www.csb2035.ro/pdf/studenti/zona_sud.pdf

Iar din Bucataria proiectului puteti citi mai multe pe blogul colegei mele Elena Tozaru :
http://hellenalldesign.blogspot.com/2011/05/proiect-master-planificare-strategica.html

Multe idei ,multe cuvinte ,sper sa va placa rezultatul .